Inventarierea anuala obligatorie


inventariere 5

Chiar daca toate privirile se indreapta catre TVA-ul la incasare, nu trebuie omise procedurile de sfarsit de an. Si cea mai importanta dintre ele, pentru o firma care are activitate, este Inventarierea patrimoniului.

 

Si pentru a desfasura inventarierea conform cu normele legale, ar trebui sa stiti care sunt legile care obliga firmele ca cel putin o data pe an sa faca inventarierea bunurilor patrimoniale, care este scopul inventarierii, cine raspunde de efectuarea ei, cum este aleasa comisia de inventariere, stabilirea modului de inventariere, obligatiile comisiei de inventariere, ale gestionarului si ale Administratorului de firma.

 

Trebuie sa stiti ce bunuri patrimoniale sunt supuse inventarierii si cum trebuie sa se desfasoare efectiv o inventariere in functie de bunurile inventariate: imobilizari, stocuri, creante si datorii, disponibilitati financiare, bunuri depreciate, inutilizabile sau deteriorate, fara miscare ori greu vandabile, comenzi in curs, abandonate sau sistate, creante si obligatii incerte ori in litigiu.

 

Totodata, va oferim si informatii privind documentatia intocmita cu ocazia inventarierii cat si informatii despre procedurile post inventariere:  cum se procedeaza in cazul lipsurilor din gestiune, a plusurilor de gestiune, ce se face daca lipsurile sunt sau nu imputabile si cui anume etc.

 

I. Cadrul legal privind inventarierea

 

  • Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Ordinul ministrului finantelor publice nr.3055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile, conforme cu directivele europene, cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Ordinul ministrului finantelor publice nr.2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii.

 

Organizarea inventarierii

Inventarierea are ca scop principal stabilirea situatiei reale a tuturor elementelor de natura activelor, datoriilor, capitalurilor proprii precum si a bunurilor si valorilor detinute cu orice titlu de fiecare unitate, apartinand altor persoane juridice sau fizice. Unitatea patrimoniala are obligatia sa efectueze inventarierea cel putin o data in cursul exercitiului financiar pe parcursul functionarii ei, ori de cate ori este nevoie si, in mod obligatoriu, cu ocazia incheierii exercitiului financiar, inainte de intocmirea situatiilor financiare anuale.

Raspunderea pentru buna organizare a inventarierii revine administratorului sau altei persoane care are obligatia gestionarii entitatii. Acestia desemneaza printr-o decizie scrisa (anexa nr.1) o comisie de inventariere formata din cel putin doua persoane (care pot fi salariatii proprii sau alte persoane, juridice sau fizice, cu care s-au incheiat contracte de prestari servicii). Prin decizie, se va stabili componenta comisiei de inventariere, perioada de efectuare a inventarierii, precum si termenul de definitivare a acesteia.

Precizam ca din comisie nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse inventarierii si nici contabilii care tin evidenta gestiunii respective.

In situatia in care entitatea nu are nici un salariat care sa poata efectua operatiunea de inventariere, aceasta se efectueaza de catre administrator.

In vederea bunei desfasurari a operatiunilor de inventariere, administratorii trebuie sa ia masuri pentru crearea conditiilor corespunzatoare de lucru comisiei de inventariere. Comisia de inventariere trebuie sa ia o serie de masuri organizatorice si anume:

a) inainte de inceperea operatiunii de inventariere sa ia de la gestionarul raspunzator de gestiunea bunurilor o declaratie scrisa, semnata si datata din care sa rezulte daca:

  • gestioneaza bunuri si in alte locuri de depozitare;
  • in afara bunurilor unitatii respective, are in gestiune si alte bunuri apartinand tertilor, primite cu sau fara documente;
  • are plusuri sau lipsuri in gestiune, despre a caror cantitate sau valoare are cunostinta;
  • are bunuri nereceptionate sau care trebuie expediate (livrate), pentru care s-au intocmit documentele aferente;
  • a primit sau a eliberat bunuri fara documente legale;
  • detine numerar sau alte hartii de valoare rezultate din vanzarea bunurilor aflate in gestiunea sa;
  • are documente de primire-eliberare care nu au fost operate in evidenta gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate.

b) sa identifice toate locurile (incaperile) in care exista bunuri ce urmeaza a fi inventariate;

c) sa asigure inchiderea si sigilarea spatiilor de depozitare, in prezenta gestionarului, ori de cate ori se intrerup operatiunile de inventariere si se paraseste gestiunea.

Daca bunurile supuse inventarierii, gestionate de catre o singura persoana, sunt depozitate in locuri diferite sau cand gestiunea are mai multe cai de acces, membrii comisiei care efectueaza inventarierea trebuie sa sigileze toate aceste locuri si caile lor de acces, cu exceptia locului in care a inceput inventarierea, care se sigileaza numai in cazul in care inventarierea nu se termina intr-o singura zi.

d) sa bareze si sa semneze, la ultima operatiune, fisele de magazie, mentionand data la care s-au inventariat bunurile, sa vizeze documentele care privesc intrari sau iesiri de bunuri, existente in gestiune, dar neinregistrate, sa dispuna inregistrarea acestora in fisele de magazie si predarea lor la contabilitate, astfel incat situatia scriptica a gestiunii sa reflecte realitatea.

La unitatile de desfacere cu amanuntul, care folosesc metoda global-valorica, gestionarul trebuie sa intocmeasca si sa depuna la contabilitate, inainte de inceperea inventarierii, raportul de gestiune in care sa se inscrie toate documentele de intrare si de iesire a marfurilor, precum si cele privind numerarul depus la casierie, intocmit pana in momentul inceperii inventarierii;

e) sa verifice numerarul din casa si sa stabileasca suma incasarilor din ziua curenta, solicitand intocmirea monetarului (la gestiunile cu vanzare cu amanuntul) si depunerea numerarului la casieria unitatii;

f) sa controleze daca toate instrumentele si aparatele de masura sau de cantarire au fost verificate si daca sunt in buna stare de functionare.

In cazul inventarierii la societatile mari, administratorul/consiliul de administratie poate decide constituirea unei comisii centrale care are ca sarcina sa organizeze, sa instruiasca, sa supravegheze si sa controleze modul de efectuare a operatiunilor de inventariere.

 

Obiectul inventarierii

 

Sunt supuse inventarierii toate bunurile patrimoniale ale societatii si anume:

=imobilizari corporale:

  • terenuri
  • mijloace fixe:
  • cladiri;
  • constructii speciale;
  • masini, utilaje si instalatii de lucru;
  • aparate si instalatii de masurare, control si reglare;
  • mijloace de transport;
  • animale si plantatii;
  • unelte, dispozitive, instrumente, mobilier si aparatura birotica;
  • active corporale mobile neregasite in capitolele anterioare.
  • imobilizari corporale in curs;

=imobilizari necorporale:

  • concesiuni, brevete si alte drepturi si valori similare;
  • imobilizari necorporale in curs;

=imobilizari financiare:

  • titluri de participare;
  • titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu;
  • creante imobilizate;

=stocuri:


  • materii prime;
  • materiale consumabile;
  • obiecte de inventar;
  • productie in curs de executie;
  • produse finite;
  • stocuri aflate la terti.

=disponibilitati banesti aflate in conturi la banci (cu confirmarea soldului de la banca respectiva);

=disponibilitati banesti aflate in casierie;

=creante asupra tertilor (cu confimarea soldurilor prin adrese cu confirmare de primire);

= formulare cu regim special;

= alte valori (marci postale, bonuri combustibil, tichete de masa, etc.)

 

Desfasurarea inventarierii

 

1. Imobilizari:

Pentru imobilizarile necorporale de natura brevetelor, licentelor, marcilor de fabrica etc., se constata existenta si apartenenta acestora la entitate.

Inventarierea terenurilor se efectueaza pe baza documentelor care atesta proprietatea acestora si a schitelor de amplasare.

Cladirile se inventariaza prin identificarea lor pe baza titlurilor de proprietate si a dosarului tehnic al acestora.

Constructiile si echipamentele speciale cum sunt: retelele de energie electrica, termica, gaze, apa, canal, telecomunicatii, caile ferate si altele similare se inventariaza potrivit regulilor stabilite de detinatorii acestora.

Imobilizarile corporale care in perioada inventarierii se afla in afara unitatii (vapoare, locomotive, vagoane, avioane, autovehicule etc), plecate in cursa de lunga durata, masinile de forta si utilajele energetice, masinile, utilajele si instalatiile de lucru, aparatele si instalatiile de masurare, control si reglare si mijloacele de transport date pentru reparatii in afara unitatii se inventariaza inaintea iesirii lor temporare din unitate sau prin confirmare scrisa primita de la unitatea unde acestea se gasesc.

Investitiile puse in functiune total sau partial, carora nu li s-au intocmit formele de inregistrare ca imobilizari corporale, se inscriu in liste de inventariere separate (anexa nr.2). De asemenea, lucrarile de investitii care nu se mai executa, fiind sistate sau abandonate, se inscriu in liste de inventariere separate, aratandu-se cauzele sistarii sau abandonarii, aprobarea de sistare sau abandonare si masurile ce se propun in legatura cu aceste lucrari.

Bunurile apartinand altor unitati (inchiriate, in leasing, in custodie, cu vanzare in consignatie, spre prelucrare etc.) se inventariaza si se inscriu in liste separate. Listele de inventariere pentru aceste bunuri vor contine informatii cu privire la numarul si data actului de predare-primire si ale documentului de livrare, precum si alte informatii utile.

Inventarierea lucrarilor de modernizare nefinalizate sau de reparatii ale cladirilor, instalatiilor, masinilor, utilajelor, mijloacelor de transport si ale altor bunuri se face prin verificarea la fata locului a stadiului fizic al lucrarilor. Astfel de lucrari se consemneaza intr-o lista de inventariere separata, in care se indica denumirea obiectului supus modernizarii sau reparatiei, gradul de executare a lucrarii, costul de deviz si cel efectiv al lucrarilor executate.

Pentru bunurile care fac obiectul unor contracte de leasing, se vor trimite societatilor de leasing listele de inventariere pentru aceste bunuri.

Neprimirea confirmarii privind bunurile aflate la terti nu reprezinta confirmare tacita.

 

2. Stocuri:

Stabilirea stocurilor se face prin numarare, cantarire, masurare sau cubare, dupa caz. Bunurile aflate in ambalajele originale intacte nu se desfac decat prin sondaj.

La lichidele a caror cantitate efectiva nu se poate stabili prin transvazare si masurare, continutul vaselor – stabilit in functie de volum, densitate, compozitie etc. – se verifica prin scoaterea de probe din aceste vase, tinandu-se seama de densitate, compozitie si de alte caracteristici ale lichidelor, care se constata fie organoleptic, fie prin masurare sau probe de laborator, dupa caz.

Materialele de masa ca: ciment, otel beton, produse de cariera si balastiera, produse agricole si alte materiale similare, ale caror cantarire si masurare ar necesita cheltuieli importante sau ar conduce la degradarea bunurilor respective, se pot inventaria pe baza de calcule tehnice.

In cazul productiei in curs de executie se inventariaza atat produsele care nu au trecut prin toate fazele (stadiile) prelucrarii impuse de procesul tehnologic de productie, cat si produsele care, desi au fost terminate, nu au trecut toate probele de receptionare tehnica sau nu au fost completate cu toate piesele si accesoriile lor. In cadrul productiei in curs de executie se cuprind, de asemenea, lucrarile si serviciile in curs de executie sau neterminate.

Formularele cu regim special se inscriu in listele de inventariere in ordinea codurilor, pentru a se putea stabili cu usurinta integritatea acestora.

 

3. Creante si datorii:

Creantele si obligatiile fata de terti sunt supuse verificarii si confirmarii pe baza extraselor soldurilor debitoare si creditoare ale conturilor de creante si datorii care detin ponderea valorica in totalul soldurilor acestor conturi, potrivit extraselor de cont sau punctajelor reciproce scrise, in functie de necesitati. Nerespectarea acestei proceduri, precum si refuzul de confirmare constituie abateri de la prevederile legale privind inventarierea si se sanctioneaza potrivit art. 41 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

In situatia unitatilor care efectueaza decontarea creantelor si obligatiilor pe baza de conturi sau deconturi externe periodice confirmate de catre partenerii externi, aceste documente tin locul extraselor de cont confirmate.

 

4. Disponibilitati:

Disponibilitatile aflate in conturi la banci sau la unitatile Trezoreriei Statului se inventariaza prin confruntarea soldurilor din extrasele de cont emise de acestea cu cele din contabilitatea unitatii.

In acest scop, extrasele de cont din ziua de 31 decembrie sau din ultima zi lucratoare a anului, puse la dispozitie de unitatile bancare si unitatile Trezoreriei Statului, vor purta stampila oficiala a acestora.

In cazul entitatilor care au optat pentru un exercitiu financiar diferit de anul calendaristic, potrivit reglementarilor contabile in vigoare, se au in vedere informatiile aferente ultimei zile a exercitiului financiar ales.

Disponibilitatile in lei si in valuta din casieria unitatii se inventariaza in ultima zi lucratoare a exercitiului financiar, dupa inregistrarea tuturor operatiunilor de incasari si plati privind exercitiul respectiv, confruntandu-se soldurile din registrul de casa cu monetarul si cu cele din contabilitate.

Inventarierea titlurilor pe termen lung si scurt se efectueaza pe baza documentelor din care rezulta detinerea lor, cum este, de exemplu, registrul actionarilor.

Pentru toate celelalte elemente de activ si de pasiv, cu ocazia inventarierii, se verifica realitatea soldurilor conturilor respective, iar pentru cele aflate la terti se fac cereri de confirmare, care se vor atasa la listele respective dupa primirea confirmarii.

 

5. Cazuri particulare:        

Pentru bunurile depreciate, inutilizabile sau deteriorate, fara miscare ori greu vandabile, comenzi in curs, abandonate sau sistate, precum si pentru creantele si obligatiile incerte ori in litigiu se intocmesc liste de inventariere separate sau situatii analitice separate, dupa caz. Determinarea stocurilor faptice se face astfel incat sa se evite omiterea ori inventarierea de doua sau de mai multe ori a acelorasi bunuri.

Bunurile aflate in expeditie se inventariaza de catre unitatile furnizoare, iar bunurile achizitionate aflate in curs de aprovizionare se inventariaza de unitatea cumparatoare si se inscriu in liste de inventariere separate.

Bunurile aflate asupra angajatilor la data inventarierii (echipament, cazarmament, scule, unelte etc.) se inventariaza si se trec in liste separate, specificandu-se persoanele care raspund de pastrarea lor.

Pentru inventarierea elementelor de activ si de pasiv ce nu reprezinta bunuri, este suficienta prezentarea lor in situatii analitice distincte care sa fie totalizate si sa justifice soldul conturilor sintetice respective in care acestea sunt cuprinse si care se preiau in Registrul-inventar.

 

Documentatia intocmita cu ocazia inventarierii

Inventarierea faptica se materializeaza in listele de inventariere, intocmite pe fiecare gestiune si loc de depozitare in parte, separat pentru valorile materiale si mijloacele fixe ale unitatii si separat pentru cele inchiriate sau in custodie (cod 14-3-12).

Evaluarea elementelor patrimoniale in listele de inventariere se realizeaza cu respectarea principiului permanentei metodelor, iar stabilirea valorii de inventar se face  cu respectarea principiului prudentei, potrivit prevederilor Ordinului ministrului finantelor publice nr.3055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificarile si completarile ulterioare, si anume:

  • valorile materiale se vor evalua la valoarea actuala numita si valoare de inventar, nefiind admisa supraevaluarea acestora;
  • creantele si datoriile se vor evalua la valoarea lor probabila de incasat sau de plata;
  • imobilizarile se evalueaza la valoarea ramasa neamortizata.

In cazul constatarii de deprecieri, comisia de inventariere trebuie sa faca propuneri de ajustari pentru depreciere sau ajustari pentru pierderea de valoare, dupa caz, iar pentru deprecierile ireversibile se propun amortizari suplimentare. In toate cazurile trebuie prezentate motivele care au determinat aceste deprecieri.

Registrul-inventar (cod 14-1-2) este documentul contabil obligatoriu in care se inscriu rezultatele inventarierii elementelor de activ si de pasiv, grupate dupa natura lor, conform posturilor din bilant. Elementele de activ si de pasiv inscrise in registrul-inventar au la baza listele de inventariere, procesele-verbale de inventariere si situatiile analitice, dupa caz, care justifica continutul fiecarui post din bilant.

Listele de inventariere se semneaza pe fiecare fila de catre presedintele si membrii comisiei de inventariere, de gestionar si de catre specialistii solicitati la identificarea bunurilor inventariate. In listele de inventariere nu sunt admise spatii libere si stersaturi.

Pe ultima fila a listei de inventariere gestionarul trebuie sa mentioneze ca au fost inventariate si consemnate in listele de inventariere toate bunurile si valorile banesti din gestiune.

Registrul inventar se completeaza numai la inventarierea anuala, chiar daca s-au mai efectuat inventarieri partiale (de ex. in cazul furturilor) in cursul anului.

La compartimentul financiar-contabil se inscriu in listele de inventariere stocurile scriptice si valoarea contabila. Apoi, comisia de inventariere stabileste minusurile, plusurile si deprecierile constatate la inventar si intocmeste procesul verbal al rezultatelor inventarierii, in care se consemneaza cauzele degradarii bunurilor, persoanele vinovate si propunerile pentru constituirea provizioanelor. Pe baza listelor de inventariere si a procesului verbal al rezultatelor inventarierii, conducatorul unitatii decide asupra solutionarii propunerilor facute.

 

Rezultatele inventarierii

Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic si inscrise in listele de inventariere cu cele din evidenta tehnico-operativa (fisele de magazie) si din contabilitate. Inainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedeaza la o analiza a tuturor stocurilor inscrise in fisele de magazie si a soldurilor din contabilitate pentru bunurile inventariate. Erorile descoperite cu aceasta ocazie trebuie corectate operativ, dupa care se procedeaza la stabilirea rezultatelor inventarierii, prin confruntarea cantitatilor consemnate in listele de inventariere, cu evidenta tehnico-operativa pentru fiecare pozitie in parte.

In situatia constatarii unor plusuri in gestiune, bunurile respective se vor evalua la valoarea justa. In cazul constatarii unor lipsuri in gestiune, imputabile, administratorii vor lua masura imputarii acestora la valoarea lor de inlocuire.

Prin valoare de inlocuire se intelege costul de achizitie al unui bun cu caracteristici si grad de uzura similare celui lipsa din gestiune la data constatarii pagubei. Acesta cuprinde pretul de cumparare practicat pe piata, la care se adauga taxele nerecuperabile, inclusiv TVA, cheltuielile de transport, aprovizionare si alte cheltuieli efectuate pentru punerea in stare de utilizare a bunului.

La stabilirea valorii debitului, in cazurile in care lipsurile in gestiune nu sunt considerate infractiuni, se va avea in vedere posibilitatea compensarii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

  • sa existe riscul de confuzie intre sorturile aceluiasi bun material, din cauza asemanarii in ceea ce priveste aspectul exterior: culoare, desen, model, dimensiuni, ambalaj sau alte elemente;
  • diferentele constatate in plus sau in minus sa priveasca aceeasi perioada de gestiune si aceeasi gestiune.

Nu se admite compensarea in cazurile in care s-a facut dovada ca lipsurile constatate la inventariere provin din sustragerea sau din degradarea bunurilor respective datorate vinovatiei persoanelor care raspund de gestionarea acestor bunuri.

Compensarea se face pentru cantitati egale intre plusurile si lipsurile constatate.

In cazul in care cantitatile sorturilor supuse compensarii, la care s-au constatat plusuri, sunt mai mari decat cantitatile sorturilor admise la compensare, la care s-au constatat lipsuri, se va proceda la stabilirea egalitatii cantitative prin eliminarea din calcul a diferentei in plus.

In cazul in care cantitatile sorturilor supuse compensarii, la care s-au constatat lipsuri, sunt mai mari decat cantitatile sorturilor admise la compensare, la care s-au constatat plusuri, se va proceda, de asemenea, la stabilirea egalitatii cantitative prin eliminarea din calcul a cantitatii care depaseste totalul cantitativ al plusurilor.

In ambele cazuri eliminarea se face incepand cu sorturile care au preturile unitare cele mai scazute, in ordine crescatoare.

Propunerile cuprinse in procesul-verbal al comisiei de inventariere se prezinta, in termen de 7 zile lucratoare de la data incheierii operatiunilor de inventariere, administratorului unitatii. Acesta, cu avizul conducatorului compartimentului financiar-contabil si al conducatorului compartimentului juridic, decide asupra solutionarii propunerilor primite.

Rezultatele inventarierii trebuie inregistrate in evidenta tehnico-operativa in termen de cel mult 7 zile lucratoare de la data aprobarii procesului-verbal de inventariere de catre administrator.

 

Scazaminte

Pentru bunurile la care sunt acceptate scazaminte, in cazul compensarii lipsurilor cu plusurile stabilite la inventariere, scazamintele se calculeaza numai in situatia in care cantitatile lipsa sunt mai mari decat cantitatile constatate in plus. In aceasta situatie, cotele de scazaminte se aplica in primul rand la bunurile la care s-au constatat lipsurile.

Daca in urma aplicarii scazamintelor respective mai raman diferente cantitative in minus, cotele de scazaminte se pot aplica si asupra celorlalte bunuri admise in compensare, la care s-au constatat plusuri sau la care nu au rezultat diferente.

Diferenta stabilita in minus in urma compensarii si aplicarii tuturor cotelor de scazaminte, reprezentand prejudiciu pentru unitate, se recupereaza de la persoanele vinovate.

Normele privind limitele admisibile la perisabilitate sau cele stabilite intern nu se aplica anticipat, ci numai dupa constatarea existentei efective a lipsurilor si numai in limita acestora.

De asemenea, normele de scazaminte nu se aplica automat, aceste norme fiind considerate limite maxime.

Pe baza registrului-inventar si a balantei de verificare intocmite la 31 decembrie se intocmeste bilantul, ale carui posturi, in conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale reglementarilor contabile aplicabile, trebuie sa corespunda cu datele inregistrate in contabilitate, puse de acord cu situatia reala a elementelor de activ si de pasiv stabilita pe baza inventarului.

 

 

Valorificarea rezultatelor inventarierii in contabilitate
Operatiunile de regularizare (punerea de acord a evidentelor scriptice cu situatia faptica) cuprind operatiuni privind diferentele rezultate la inventariere, adica :

  • plusuri
  • minusuri

Plusurile de inventar se inregistreaza ca intrari in patrimoniul societatii:

  • Plusuri de natura imobilizarilor necorporale si corporale (ct. 134)
  • Plusuri de natura stocurilor in depozite (ct. 758)
  • Plusuri de natura produselor finite sau produselor neterminate constatate in sectiile de productie (ct. 711)

Minusurile de inventar se inregistreaza astfel:

  • Se inregistreaza pe seama cheltuielilor, dupa natura lor;
  • Se stabilesc in sarcina celor vinovati prin recuperare directa.

 

In situatia constatarii unor plusuri in gestiune, bunurile respective se vor evalua la valoarea justa.

 

In cazul constatarii unor lipsuri in gestiune, imputabile, administratorii vor lua masura imputarii acestora la valoarea lor de inlocuire, respectiv costul de achizitie al unui bun cu caracteristici si grad de uzura similare celui lipsa in gestiune la data constatarii pagubei, care va cuprinde pretul de cumparare practicat pe piata, la care se adauga taxele nerecuperabile, inclusiv TVA, cheltuielile de transport, aprovizionare si alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau pentru intrarea in gestiune a bunului respectiv. In cazul bunurilor constatate lipsa, ce urmeaza a fi imputate, care nu pot fi cumparate de pe piata, valoarea de imputare se stabileste de catre o comisie formata din specialisti in domeniul respectiv.

 

La stabilirea valorii debitului, in cazurile in care lipsurile in gestiune nu sunt considerate infractiuni, se va avea in vedere posibilitatea compensarii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

  • sa existe riscul de confuzie intre sorturile aceluiasi bun material, din cauza asemanarii in ceea ce priveste aspectul exterior: culoare, desen, model, dimensiuni, ambalaj sau alte elemente;
  • diferentele constatate in plus sau in minus sa priveasca aceeasi perioada de gestiune si aceeasi gestiune.

Plusurile de inventar pentru imobilizari

 

Se inregistreaza ca si subventii pentru investitii.

 

Valoarea stabilita in urma inventarierii 20, 21, 23, 26 = 134 – Plusuri de inventar de natura imobilizarilor Valoarea stabilita in urma inventarierii

 

Minusurile de inventar pentru imobilizari

Minusurile determinate la inventar pot fi incadrate in una din urmatoarele categorii:

  • minusuri generate de calamitati naturale;
  • minusuri cauzate de unele persoane fizice sau juridice;
  • minusuri pentru care, la data terminarii inventarierii, nu se poate stabili vinovatia unei persoane sau o alta cauza.

In cadrul fiecarei categorii de minusuri, inregistrarile sunt diferite in functie de caracteristicile imobilizarii pentru care au fost constatate, astfel:

  • imobilizari in stare noua;
  • imobilizari neamortizate integral;
  • imobilizari amortizate integral.

Exemplu: La inventariere se constata lipsa un calculator, cu valoare contabila de 3.000 lei.

 

Cazul 1: Amortizarea cumulata la data inventarierii este de 2.000 lei.

 

a) Lipsa echipamentului nu poate fi imputata.

 

Scaderea din gestiune a calculatorului:

 

2.000 lei

 

 

1.000 lei

%2813 – Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor

 

6583 – Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital

= 2132 – Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru) 3.000 lei

b) Lipsa calculatorului este imputata gestionarului, valoarea de inlocuire fiind de 1.190 lei. In acest caz, alaturi de scaderea din gestiune se va innregistra si operatia de imputare a minusului:

 

1.190 lei 

 

4282 – Alte creante in legatura cu personalul = %7588 – Alte venituri din exploatare

 

4427 – TVA colectata

1.000 lei

 

 

190 lei

 

Cazul 2: Calculatorul este integral amortizat la data inventarierii. Lipsa lui nu poate fi imputata.

 

3.000 lei  2813 – Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor = 2132 – Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru) 3.000 lei

 

Cazul 3: Calculatorul a fost distrus in urma unui incendiu. Amortizarea cumulata pana la aceasta data este de 2.000 lei.

 

2.000 lei

 

1.000 lei

%2813 – Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor

671 – Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare

= 2132 – Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru) 3.000 lei

 

Observatie:

In cazul in care la data finalizarii inventarierii nu se poate stabili vinovatul, acest lucru urmand sa fie stabilit ulterior, in locul contului 4282 „Alte creante in legatura cu personalul” se poate utiliza contul 473 „Decontari din operatii in curs de clarificare” pana la clarificarea situatiei

 

Plusurile de inventar pentru stocuri

 

Produsele si productia in curs de executie

 

Valoarea plusului 33,34 – Conturi de stocuri = 711 – Variatia stocurilor Valoarea plusului

 

Stocurile cumparate

 

Valoarea plusului 30, 31, 32, 35, 36, 37 – Conturi de stocuri = 60 – Cheltuieli privind stocurile Valoarea plusului

 

Observatie: Se recomanda stornarea in rosu sau utilizarea unui cont de venituri, respectiv:

 

(Valoarea plusului) 60 – Cheltuieli privind stocurile = 30, 31, 32, 35, 36, 37 – Conturi de stocuri (Valoarea plusului)

 

Sau

 

Valoarea plusului 30, 31, 32, 35, 36, 37 – Conturi de stocuri = 758 – Alte venituri din exploatare Valoarea plusului

 

Minusuri la inventar pentru stocuri:

 

Produsele si productia in curs de executie

 

Valoarea minusului 711 – Variatia stocurilor = 33,34 – Conturi de stocuri Valoarea minusului

 

Stocurile cumparate

 

Valoarea minusului 60 – Cheltuieli privind stocurile = 30, 31, 32, 35, 36, 37 – Conturi de stocuri Valoarea minusului

 

In cazul in care minusul se datoreaza unor calamitati naturale pe debit se va folosi contul 671 „Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare”.

 

Pentru minusurile neimputabile si pentru cele constatate peste normele legale imputabile se datoreaza TVA, acest lucru reflectandu-se prin inregistrarea:

 

635 – Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate = 4427 – TVA colectata

 

Plusurile si minusurile de inventar pentru creante

In cazul conturilor de creante nu pot apare plusuri si minusuri la inventar, ci numai diferente din evaluare.

Plusurile si minusurile de inventar pentru elementele de trezorerie

Plusurile constatate la inventarierea casieriei sau a consultarii ultimului extras de cont primit de la banca se inregistreaza pe seama veniturilor astfel:

 

Valoarea plusului 531 – Casa/512 – Conturi la banci = 758 – Alte venituri din exploatare Valoarea plusului

 

in timp ce minusul constat genereaza inregistrarea:

 

Valoarea minusului 658 – Alte cheltuieli din exploatare = 531 – Casa Valoarea minusului

 

Plusurile de investitii financiare  se inregistreaza:

 

Valoarea plusului 50 – Investitii financiare pe termen scurt = 764 – Venituri din investitii financiare cedate Valoarea plusului

 

iar minusurile:

 

Valoarea plusului 664 – Cheltuieli privind investitiile financiare cedate = 50 – Investitii financiare pe termen scurt Valoarea plusului

 

In cadrul procesului de inventariere se procedeaza si la determinarea valorii bunurilor inventariate. Urmare a acestei evaluari, se poate determina o valoare mai mare decat cea din contabilitate, caz in care plusul de valoare nu se inregistreaza, sau un minus de valoare, o depreciere suplimentara, ce trebuie reflectata in contabilitate, prin diminuarea valorii contabile a activului care a facut obiectul inventarierii.

 

Se vor avea in vedere diferentele de valoare aplicabile:

  • imobilizarilor necorporale si necorporale
  • stocurilor
  • titlurilor de valoare
  • creantelor si datoriilor
  • evaluarea creantelor si datoriilor in valuta

Evaluarea imobilizarilor necorporale si necorporale

Imobilizarile necorporale si corporale constatate ca fiind depreciate se vor evalua la valoarea actuala a fiecareia, stabilita in functie de utilitatea sa si pretul pietei. Corectarea valorii contabile a imobilizarilor necorporale si corporale si aducerea lor la nivelul valorii de inventar se efectueaza, in functie de tipul de depreciere existenta:

– prin inregistrarea unei amortizari suplimentare, in cazul in care se constata o depreciere ireversibila;

 

Valoarea deprecierii suplimentare 6811 – Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor = 280/281 – Amortizari privind imobilizarile necorporale/corporale Valoarea deprecierii suplimentare

 

– prin constituirea sau suplimentarea unor provizioane pentru depreciere, in cazul in care se constata o depreciere reversibila a acestora.

 

Valoarea deprecierii suplimentare 6813 – Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor = 290/291 – Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor necorporale/corporale Valoarea deprecierii suplimentare

 

Evaluarea imobilizarilor corporale la data bilantului se efectueaza la cost, mai putin amortizarea si provizioanele cumulate din depreciere, sau la valoarea reevaluata, aceasta fiind valoarea justa la data reevaluarii, mai putin orice amortizare si orice pierdere din depreciere cumulata, in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile.

 

Evaluarea  stocurilor 

Activele de natura stocurilor se evalueaza la valoarea contabila, mai putin deprecierile constatate. In cazul in care valoarea contabila a stocurilor este mai mare decat valoarea de inventar, valoarea stocurilor se diminueaza pana la valoarea realizabila neta, prin constituirea unei ajustari pentru depreciere.

 

 Valoarea deprecierii 6814 – Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante = 39 – Ajustari pentru deprecierea stocurilor si productiei Valoarea deprecierii

 

Evaluarea titlurilor de valoare

Evaluarea titlurilor de valoare (titluri de participare, titluri de plasament, alte titluri) se efectueaza:

  • in cazul titlurilor cotate pe piete reglementate si supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, pe baza pretului mediu ponderat, calculat pe ultimele 12 luni calendaristice, pentru titlurile tranzactionate in respectivul interval de timp,
  • in cazul titlurilor netranzactionate pe pietele reglementate si supravegheate, in functie de valoarea activului net pe actiune.

 

 Valoarea deprecierii 6814 – Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante = 59 – Ajustari pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie Valoarea deprecierii

 

Evaluarea creantelor si datoriilor 

Evaluarea creantelor si a datoriilor se face la valoarea lor probabila de incasare sau de plata, in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile.

 

Diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar stabilita la inventariere si valoarea contabila neta a creantelor se inregistreaza in contabilitate pe seama ajustarilor pentru deprecierea creantelor.

 

 Valoarea deprecierii 6814 – Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante = 49 – Ajustari pentru deprecierea creantelor Valoarea deprecierii

 

Evaluarea creantelor si datoriilor in valuta

Evaluarea creantelor si a datoriilor exprimate in valuta se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil pentru data incheierii exercitiului financiar.

 

Diferentele de curs valutar favorabile sau nefavorabile intre cursul de schimb valutar la care sunt inregistrate creantele sau datoriile in valuta si cursul de schimb valutar de la data incheierii exercitiului se inregistreaza pe seama veniturilor si cheltuielilor.

 

 

 

 

Cititori :9080
Laurentiu Ianculescu (866 Posts)

Expert Contabil - Membru al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania - Tel: 07 27 57 17 97 - Alte Informatii, Master Count Services


Impartaseste cu prietenii

Speram sa va ajute informatiile noastre. Daca observati o greseala sau doriti sa adaugati o continuare va rugam sa scrieti in sectiunea de comentarii.

Leave a Reply


+ 4 = 13

Read previous post:
D100_105
Declaratia 100 versiunea 1.0.5

ANAF a reactualizat formularul inteligent 100 in data de 28 decembrie. 100 - Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de...

Close