Contabilitate

Particularități fiscal-contabile ale comerțului electronic

Particularități fiscal-contabile ale comerțului electronic
Specialist Contabilul.ro

OLYMPUS DIGITAL CAMERAComerţul online (pe internet) de bunuri presupune plasarea unei comenzi în magazinul virtual al furnizorului de către cumpărător şi livrarea produselor respective de către furnizorul insuşi sau de către o altă persoană în numele său (de exemplu, un curier) către cumpărător.

  • Particularităţi privind organizarea contabilităţii

Această activitate – după cum este definită în cadrul codului CAEN aferent – este clasificată ca fiind o activitate de comerţ cu amănuntul. În această situaţie, monografia contabilă este cea specifică acestui tip de comerţ, în cadrul căruia pentru evidenţa mărfurilor se utilizează metoda global-valorică la preţ de vânzare. Potrivit reglementărilor contabile aprobate prin Ordinul 1.802/2014, în cazul comerţului cu amănuntul nu se utilizează metoda inventarului intermitent pentru evidenţa stocurilor, ci numai metoda inventarului permanent.

Documentele financiar-contabile sunt cele specifice comerţului cu amănuntul:

  • factura privind achiziţia mărfurilor;
  • Nota de intrare-recepţie întocmită pentru fiecare gestiune a mărfurilor, cu înscrierea preţului de vânzare şi a valorii totale a mărfurilor intrate la preţ de vînzare;
  • factura de vânzare a bunurilor livrate către clienţi;
  • factura de decontare emisă către societatea de transport, pentru recuperarea sumelor încasate de la clienţi;
  • opţional, raportul de gestiune – acest registru nu se mai regăseşte între documentele financiar contabile obligatorii, fiind eliminat prin Ordinul 2634/2015 privind documentele financiar-contabile;
  • alte facturi şi documente specifice activităţii companiei furnizoare.

În cadrul acestui tip de comerţ, se pot vinde orice fel de produse: alimentare, nealimentare (cărţi, electrice, electronice etc.), produse care conţin cote de TVA diferite: 20%, 9% sau 5%.

În cazul în care se comercializează produse având cote diferite de TVA, evidenţa contabilă a stocului de marfă trebuie organizată prin dezvoltarea de analitice la conturile utilizate, fiecărui analitic fiindu-i corespunzătoare o cotă de TVA.

Astfel, se dezvoltă analitice la următoarele conturi:

  • 371 Mărfuri
  • 378 Diferenţe de preţ la mărfuri
  • 4428 TVA neexigibilă
  • 607 Cheltuieli privind mărfurile
  • 707 Venituri din vânzarea mărfurilor
  •  şi, eventual, 4427 TVA colectată.

    Particularităţi privind aspectele fiscale

Sub aspect fiscal, din punctul de vedere al impozitelor directe (impozitul pe profit, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, impozitul pe venit), activitatea nu prezintă particularităţi sau excepţii de la regulile specifice fiecărui tip de impozit.

Fiecare entitate în parte va datora tipul de impozit în care se incadrează, în funţie de criteriile prevăzute în Codul fiscal.

Nu aceaşi regulă se aplică, insă, în cazul impozitului indirect – TVA.

Regimul TVA aplicabil vânzărilor on line de bunuri în Romania

Dacă livrarea bunurilor se efectuează de către un comerciant român pe teritoriul naţional, atunci sunt aplicabile regulile generale aferente acestei taxe, în funcţie de statusul fiscal al acestuia: înregistrat sau neînregistrat în scop de TVA.

Dacă entitatea care efectuează comerţul online este înregistrata în scop de TVA, atunci va emite factura cu TVA către orice beneficiar al său, aplicând cota aferentă tipului de produs livrat (24% pentru bunurile de larg consum, 9% pentru produsele alimentare şi 5% pentru cărţi).

Dacă entitatea care efectuează comerţul on line nu este înregistrată în scop de TVA, fiind o întreprindere mică în sensul art. 310 – Regimul special de scutire pentru întreprinderile mici – din Codul fiscal, atunci va emite factura fără TVA către orice beneficiar al său.

Regimul TVA aplicabil vânzărilor on line de bunuri în alt stat membru

În termeni generali, potrivit art. 270 – Livrarea de bunuri – alin. (9) din Codul fiscal: Livrarea intracomunitară reprezintă o livrare de bunuri, în înţelesul alin. (1), care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru de către furnizor sau de persoana către care se efectuează livrarea ori de altă persoană în contul acestora.“

Pornind de la definiţia livrării intracomunitare de bunuri, se disting mai multe situaţii, în care se aplică reguli de TVA distincte.

A) Bunurile sunt transportate sau expediate din România în alt stat membru de către furnizor, de beneficiar sau de altă persoană în contul acestora, dar către o persoană înregistrată în scop de TVA (care comunică furnizorului un cod valid de TVA)

Dacă furnizorul din România este înregistrat în scop de TVA, se aplică următoarele reguli:

  • furnizorul va emite factura privind bunurile livrate fără TVA;
  • va înscrie pe factură menţiunea Reverse charge” sau Taxare inversă”;
  • trebuie să deţină un document care să ateste transportul bunurilor din România în alt stat membru.

Această situaţie se înscrie în categoria livrării intracomunitare de bunuri scutite de TVA în România, deoarece beneficiarul îi comunică furnizorului un cod valid de TVA, potrivit art. 294 – Scutiri pentru exporturi sau alte operaţiuni similare, pentru livrări intracomunitare şi pentru transportul internaţional şi intracomunitar” – alin. (2) lit. a) din Codul fiscal.

Pentru scutirea TVA în România, furnizorul trebuie să deţină documentele prevăzute în Ordinul nr. 103/2016 din 22 ianuarie 2016 privind aprobarea Instrucţiunilor de aplicare a scutirii de taxă pe valoarea adăugată pentru operaţiunile prevăzute la art. 294 alin. (1) lit. a) – i), art. 294 alin. (2) şi art. 296 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Operaţiunea impune obligaţii declarative astfel:

  • raportarea în decontul de TVA la rândul 01 Livrări intracomunitare de bunuri, scutie conform art. 294 alin. (2) lit. a) şi d) din Codul fiscal”;
  • raportare în declaraţia VIES 390 cu simbol L.

Dacă furnizorul din România nu este înregistrat în scop de TVA, atunci livrarea de bunuri nu poate fi catalogată drept scutită, deoarece nu se aplică TVA, ci se aplică următoarele reguli:

  • furnizorul va emite factura fără TVA;
  • va înscrie menţiunea scutit de TVA conform art. 310 din Codul fiscal”.

B) Bunurile sunt transportate sau expediate din România în alt stat membru de către furnizor sau de altă persoană în contul acestuia, dar către persoane neînregistrate în scop de TVA (care nu comunică furnizorului un cod valid de TVA)

Acest tip de vânzări, potrivit definiţiei prevăzute la art. 266 Semnificația unor termeni şi expresii” alin. (1) punctul 35 din Codul fiscal sunt considerate vânzari la distanţă, deoarece bunurile sunt expediate sau transportate de către furnizor sau de altă persoană în numele său (nu de către beneficiar), către persoane care nu comunică furnizorului un cod valid de TVA, care pot fi:

  • persoane impozabile, care sunt fie întreprinderi mici, fie persoane care efectuează exclusiv operaţiuni scutie fără drept de deducere, nefiind înregistrate în scop de TVA în statul lor;
  • persoane juridice neimpozabile (ONG-uri, instituţii publice etc);
  • persoane fizice neimpozabile.

Pentru stabilirea regimului de TVA aplicabil acestor tipuri de vânzări, trebuie stabilit locul de livrare a bunurilor.

Regula generală privind stabilirea locului de livrare a bunurilor este prevăzută la art. 275 – Locul livrării de bunuri” – alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, conform căreia locul livrării de bunuri se consideră a fi locul locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe expedierea sau transportul, în cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de cumpărător sau de un terţ.

Conform acestei reguli generale, locul livrării se consideră în România, operaţiunea fiind impozabilă în acest stat.

Însă aşa cum am menţionat în cuprinsul materialului, există şi excepţii de la regula generală.

În cazul vânzarilor la distanţă, se aplică urmatărea excepţie, privind stabilirea locului livrării de bunuri, prevăzută la art. 275 – Locul livrării de bunuri” – alin. (5) din Codul fiscal:


(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. a), locul livrării pentru vânzările la distanţă efectuate din România către alt stat membru se consideră în acest alt stat membru, în cazul în care livrarea este efectuată către o persoană care nu îi comunică furnizorului un cod de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de statul membru în care se încheie transportul sau expedierea, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) valoarea totală a vânzărilor la distanţă, efectuate de furnizor şi care presupun transportul sau expedierea bunurilor din România către un anumit stat membru, în anul calendaristic în care are loc o anumită vânzare la distanţă, inclusiv valoarea respectivei vânzări la distanţă, sau în anul calendaristic precedent, depăşeşte plafonul pentru vânzări la distanţă, stabilit conform legislaţiei privind taxa pe valoarea adăugată din statul membru respectiv, astfel de vânzări având locul livrării în statul respectiv;

sau

b) furnizorul a optat în România pentru considerarea tuturor vânzărilor sale la distanţă, care presupun transportul bunurilor din România într-un anumit stat membru, ca având loc în respectivul stat membru. Opţiunea se exercită în condiţiile stabilite prin normele metodologice şi se aplică tuturor vânzărilor la distanţă, efectuate către respectivul stat membru, în anul calendaristic în care se exercită opţiunea şi în următorii 2 ani calendaristici.”

Aşadar, corelând cele două regului privind stabilirea locului livrării de bunuri în cazul vânzarilor la distanţă – regula generală şi exceţia – se reţin următoarele:

  • locul livrării de bunuri, conform excepţiei, este în alt stat membru, dacă: fie valoarea totală a vânzarilor la distanţă efectuate de furnizor în anul calendaristic în care are loc livrarea către acel stat membru depăşeşte plafonul pentru vânzările la distanţă stabilit de legislaţia din acel stat membru, fie furnizorul a optat în România pentru a-i fi considerate toate vânzările sale la distanţă, indiferent de valoarea lor raportată la plafonul privind vânzarile la distanţă din statul membru de destinaţie, ca având loc în acel stat membru ales de furnizor;

sau

  • locul livrării de bunuri, după aplicarea excepţiei, este în România, dacă valoarea livrărilor la distanţă efectuate de către furnizor într-un stat membru este sub plafonul stabilit de legislaţia statului respectiv şi furnizorul nu a optat în România pentru considerarea tuturor vânzărilor la distanţă ale sale ca având locul în statul membru de destinaţie a bunurilor.

Odată stabilit locul livrării de bunuri, trebuie analizată modalitatea de facturare a bunurilor către beneficiarul persoană care nu a furnizat un cod valid de TVA din alt stat membru.

În cazul în care locul livrării bunurilor este stabilit a fi în România, furnizorul va emite factura sa cu TVA românesc, aplicând cotele în funcţie de natura bunurilor livrate.

În cazul în care locul livrării bunurilor este stabilit a fi în alt stat membru, se consideră că în România are loc un nontransfer – conform art. 270 Livrarea de bunuri” alin. (12):

(12) În sensul prezentului titlu, nontransferul reprezintă expedierea sau transportul unui bun din România în alt stat membru, de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul său, pentru a fi utilizat în scopul uneia dintre următoarele operaţiuni:

a) livrarea bunului respectiv realizată de persoana impozabilă pe teritoriul statului membru de destinaţie a bunului expediat sau transportat în condiţiile prevăzute la art. 275 alin. (5) şi (6) privind vânzarea la distanţă;”

În această situaţie, furnizorul are obligaţia de a se înregistra în scop de TVA în statul membru în care se consideră a fi locul livrării, după depăşirea plafonului.

Furnizorul va emite factura sa cu TVA din acest stat pentru toate livrările efectuate după depăşirea plafonului şi işi va îndeplini obligaţiile declarative şi de plată ale operaţiunilor economice respective către autorităţile fiscale din acest stat membru.

Ulterior înregistrării în alt stat membru, furnizorul trebuie să comunice organului fiscal din România în termen de 30 de zile de la data înregistrării fapul că locul livrării pentru vânzarile la distanţă nu mai este în Romania, ci în acel stat membru, ca urmare a depaşirii plafonul.

Aşadar, furnizorul din România, atunci când efectuează livrări de bunuri către persoane care nu au cod valid de TVA în alt stat membru, trebuie să fie încunoştinţat, în prealabil, despre plafonul vânzărilor la distanţă din acel stat membru de destinaţie a bunurilor.

Faţă de valoarea acestui plafon işi va raporta vânzarile şi va stabili locul livrării efectuate.

Dacă vânzările la distanţă se referă la produse accizabile (produse energetice, alcoolul şi băuturile alcoolice, precum şi tutunul prelucrat, cu excepţia gazului livrat prin intermediul unui sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Uniunii Europene sau prin orice reţea conectată la un astfel de sistem) efectuate din România către persoane neimpozabile din alt stat membru, altele decât persoanele juridice neimpozabile, locul livrării este întotdeauna în celălalt stat membru.

Regimul TVA aplicabil vânzărilor online de bunuri într-un stat terţ

Vânzările transportate de către furnizor sau de către o terţă persoană în numele său intr-un stat terţ reprezintă export şi, conform art. 294 “Scutiri pentru exporturi sau alte operațiuni similare, pentru livrări intracomunitare şi pentru transportul internaţional şi intracomunitar” alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, sunt scutite de TVA.

Pentru efectuarea exportului, furnizorul trebuie sa obţină, în prealabil, numărul EORI.

În această situaţie, furnizorul va emite factura fără TVA, se va întocmi declaraţia vamală de export, în care va fi trecut ca exportatorul bunurilor, iar justificarea scutirii de TVA, în cazul în care acesta este înregistrat în scop de TVA, se face potrivit Ordinului nr. 103/2016 din 22 ianuarie 2016 privind aprobarea Instrucţiunilor de aplicare a scutirii de taxă pe valoarea adăugată pentru operaţiunile prevăzute la art. 294 alin. (1) lit. a) – i), art. 294 alin. (2) şi art. 296 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Regimul accizelor aplicabil vânzărilor online de bunuri în Romania

Accizele reprezintă taxe speciale de consumaţie percepute direct sau indirect asupra consumului următoarelor produse:

  1. alcool şi băuturi alcoolice;
  2. tutun prelucrat;
  3. produse energetice şi energie electrică.

Dintre produsele accizabile, produsele eligibile a fi vândute on line sunt tutunul prelucrat şi băuturile alcoolice.

Plătitorii de accize sunt persoanele prevazute la art. 341 Plătitori de accize”, respectiv personele care produc, eliberează în consum produse accizabile, care importă astfel de produse, care deţin astefl de produse în afara unui regim suspensiv fără plata accizelor.

Totuşi, în afară de TVA, furnizorul de bunuri on line are obligaţii declarative şi de plată privind accizele, în cazul vânzărilor de produse accizabile (alcool şi tutun). Anterior începerii livrării de produse accizabile, vânzătorul, dacă este cazul, trebuie să se înregistreze şi să garanteze plata accizelor în condiţiile stabilite şi la autoritatea competentă din ţara de destinaţie a bunurilor. În acest caz, furnizorul are obligaţia organizării evidenţei contabile a acestor livrări şi a plăţii accizelor aferente – dacă a fost cazul.

Comerţul electronic cu bunuri nu este cu mult diferit faţă de comerţul tradiţional cu amănuntul, în sfera financiar – contabilă, atenţie sporită fiind acordată taxei pe valoarea adaugată la vânzarile la distanţă, în ceea ce priveşte stabilirea locului livrării bunurilor, monitorizarea plafoanelor vânzărilor la distanţă stabilite de către fiecare stat membru în parte în care se face livrarea – a căror listă se gaseşte pe site-ul Ministerului de Finanţe – şi înregistrarea în alt stat membru în scop de TVA în cazul în care vânzarile la distanţă au depaşit plafonul stabilit pentru acel stat.

De asemenea, trebuie să se ţină cont şi de accizele asociate unor produse accizabile livrate, în sesnul garantării plăţii acestora în statul destinatar.

Expert Contabil Otilia-Mihaela Roman

Autor: www.portalcontabilitate.ro

Cititori :140770
View Comments (1)

1 Comment

  1. Alex2000

    iulie 5, 2016 at 9:10 am

    Studiu de caz: magazin online vinde catre persoana fizica un produs. Plata se face ramburs la curieri, FanCurier sa zicem. Trebuie sa emita bon? e valabil cel de la curier? Aici ar merge o serie de lamuriri, sunt multe pareri impartite si cred ca e in sine un articol interesant.

Adauga un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

More in Contabilitate

Vrei sa fii primul care citeste articolele noastre? Simplu, aboneaza-te la newsletter-ul nostru! Adauga adresa ta de email aici:

Nota: Continutul site-ului faracontabilitate.ro poate fi utilizat exclusiv in scopuri personale. Reproducerea integrala sau partiala a textelor din site-ului www.faracontabilitate.ro este posibila numai cu acordul prealabil scris al faracontabilitate.ro. Echipa redactionala a site-ului incearca sa furnizeze VIZITATORILOR informatii cat mai corecte, din surse autorizate. Cu toate acestea, site-ul faracontabilitate.ro nu poate garanta corectitudinea tuturor informatiilor publicate. In cazul informatiei cu caracter juridic, VIZITATORILOR le este recomandat sa verifice corectitudinea informatiei si din alte surse. Informatia este prezentata gratuit si fara garantii, de aceea site-ul faracontabilitate.ro nu este raspunzator de eventualele daune survenite in urma utilizarii informatiilor si serviciilor furnizate de acest site. Siteul www.faracontabilitate.ro nu poate fi facut raspunzator pentru erorile aparute in unul din materialele prezentate si nici pentru modul in care un VIZITATOR al site-ului utilizeaza in orice fel informatia prezentata in acest site. |   © 2011-2015 Fara Contabilitate
  Termeni si conditii    |    Protectia datelor cu caracter personal    |    Contact