Legislatie

Reglementarea orelor suplimentare de munca in legislatia nationala

Reglementarea orelor suplimentare de munca in legislatia nationala

Potrivit art. 113, alin. 1 din Codul Muncii, republicat, repartizarea timpului de munca in cadrul saptamanii este, de regula, uniforma, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu doua zile de repaus, in vreme ce art. 112 stabileste, in mod imperativ, ca “Pentru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului de munca (…) este de 40 de ore pe saptamana.”

Acelasi articol prevede, in cuprinsul alin. 2, ca “In functie de specificul unitatii sau al muncii prestate, se poate opta si pentru o repartizare inegala a timpului de munca, cu respectarea duratei normale a timpului de munca de 40 de ore pe saptamana.”

 

Art. 116, alin. 1 din acelasi act normativ prevede ca modul concret de stabilire a programului de lucru inegal in cadrul saptamanii de lucru de 40 de ore, precum si in cadrul saptamanii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de munca la nivelul angajatorului sau, in absenta acestuia, va fi prevazut in regulamentul intern, iar alin. 2 mentioneaza ca programul de lucru inegal poate functiona numai daca este specificat expres in contractul individual de munca.

Cu toate acestea, textul de lege trebuie interpretat in sensul ca programul de lucru inegal presupune ca in cadrul unei saptamani, durata zilnica a activitatii poate fi mai mica sau mai mare de 8 ore, fara a depasi 12 ore, dar totalul orelor lucrate intr-o saptamana nu poate depasi 40 de ore.

Trebuie retinut, asadar, faptul ca perioada de referinta pentru calcularea orelor suplimentare, in conformitate cu dispozitiile Codului Muncii, este saptamana, iar nu luna de lucru.

Art. 120 din Codul Muncii cuprinde definitia muncii suplimentare: ” Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 112, este considerata munca suplimentara.” 

Pe cale de consecinta, daca in cele 5 zile lucratoare din saptamana salariatul presteaza o activitate ce depaseste cele 40 de ore, aceste ore sunt considerate ore suplimentare.

Discutia privind reglementarea orelor suplimentare de munca trebuie raportata, totodata, si la dispozitiile Codului Muncii, relative la aspectul repausului saptamanal. Astfel, potrivit art. 137, alin. 1, repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica. Prin exceptie, in situatiile in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern, situatie in care salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca. In plus, art. 137, alin. 4 dispune faptul ca zilele de repaus saptamanal vor putea fi acordate si cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor.

Initiativa prestarii orelor suplimentare trebuie sa apartina angajatorului. La solicitarea acestuia, angajatul isi poate da acordul sau nu. Chiar si in aceste conditii, legea interzice ca angajatul sa presteze mai mult de 8 ore suplimentare, saptamanal. In consecinta, orice intelegere intre angajat si angajator, privind majorarea timpului de munca saptamnal peste limita maxima legala admisa, care ar contraveni acestor dispozitii este nula.

Se impune, insa, a se face distinctia intre doua situatii:

In cazul in care exista decizia unilaterala a angajatului de a sta peste programul legal de lucru, pentru a indeplini sarcinile zilnice, dat fiind ca acesta are un ritm mai lent in efectuarea acestora, fata de media impusa de ceilalti angajati, pe un post echivalent, aceasta situatie nu se va subscrie dispozitiilor privind orele suplimentare de munca, in sarcina angajatorului neexistand obligatia de acordare a unor zile libere sau a unui spor de salariu corespunzator.

Pe de alta parte, insa, situatia este una distinct, ori de cate ori angajatorul traseaza sarcini suplimentare ce nu pot fi indeplinite in decursul celor 8 ore de munca. In aceasta situatie, chiar si in mod tacit, se considera ca  angajatorul solicita prestarea de ore suplimentare, iar acestea trebuie sa fie compensate.


Cu toate acestea, angajatorul va avea dreptul sa impuna angajatului prestarea orelor suplimentare, fara acordul acestuia, in anumite situatii, expres si limitative prevazute de lege:

a)   cazuri de forta majora

b)   lucrari urgente destinate prevenirii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident.

Codul Muncii prefera compensarea orelor suplimentare cu zile libere platite, in urmatorele 30 de zile dupa efectuarea lor. Avand in vedere ca doar la finele  lunii calendaristice este posibila calcularea orelor suplimentare,  in practica se considera ca termenul de 30 de zile ar incepe sa curga din prima zi a lunii urmatore celei in care s-au efectuat orele suplimentare, in situatia in care se constata ca a fost depasita limita maxima a celor 40 de ore, stabilita de Codul Muncii.

In mod exceptional, daca, din motive bine intemeiate, nu se pot acorda zile libere, angajatorul va avea dreptul la compensarea orelor suplimentare efectuate, in bani. Astfel, trebuie subliniat faptul ca angajatorul nu are optiunea intre a acorda zile libere platite si a compensa prestatiile suplimentare, in bani. Remunerarea muncii suplimentare se va face, prin adaugarea unui spor la salariu, corespunzator orelor de munca suplimentara. Conform Codului Muncii, art. 123, alin 2 cuantumul sporului va putea fi negociat,  insa nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza.

 

 

Avocat – Raluca Daniela Ungureanu

0745 99 52 45

 

Raluca Daniela Ungureanu Raluca Daniela Ungureanu (8 Posts)

Avocat cu experienta in drept civil, fiscal, comercial si dreptul muncii.


Pentru comentarii Click aici

Adauga un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

Legislatie
Raluca Daniela Ungureanu

Avocat cu experienta in drept civil, fiscal, comercial si dreptul muncii.

More in Legislatie

Vrei sa fii primul care citeste articolele noastre? Simplu, aboneaza-te la newsletter-ul nostru! Adauga adresa ta de email aici:

Nota: Continutul site-ului faracontabilitate.ro poate fi utilizat exclusiv in scopuri personale. Reproducerea integrala sau partiala a textelor din site-ului www.faracontabilitate.ro este posibila numai cu acordul prealabil scris al faracontabilitate.ro. Echipa redactionala a site-ului incearca sa furnizeze VIZITATORILOR informatii cat mai corecte, din surse autorizate. Cu toate acestea, site-ul faracontabilitate.ro nu poate garanta corectitudinea tuturor informatiilor publicate. In cazul informatiei cu caracter juridic, VIZITATORILOR le este recomandat sa verifice corectitudinea informatiei si din alte surse. Informatia este prezentata gratuit si fara garantii, de aceea site-ul faracontabilitate.ro nu este raspunzator de eventualele daune survenite in urma utilizarii informatiilor si serviciilor furnizate de acest site. Siteul www.faracontabilitate.ro nu poate fi facut raspunzator pentru erorile aparute in unul din materialele prezentate si nici pentru modul in care un VIZITATOR al site-ului utilizeaza in orice fel informatia prezentata in acest site. |   © 2011-2015 Fara Contabilitate
  Termeni si conditii    |    Protectia datelor cu caracter personal    |    Contact