Legislatie

Ordonanța Guvernului nr. 15 din 23 august 2012 (OG 15/2012)

Ordonanța Guvernului nr. 15 din 23 august 2012 (OG 15/2012)
Costin Pietraru

Ordonanța Guvernului nr. 15 din 23 august 2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial 621 din 29 august 2012

Art. i. —

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 26, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:
„(2) Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care îsi încetează existenta ca efect al unei operatiuni de fuziune sau divizare se recuperează de către contribuabilii nou înfiintati ori de către cei care preiau patrimoniul societătii absorbite sau divizate, după caz, proportional cu activele si pasivele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de fuziune/divizare. Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care nu îsi încetează existenta ca efect al unei operatiuni de desprindere a unei părti din patrimoniul acestora, transferată ca întreg, se recuperează de acești contribuabili si de cei care preiau partial patrimoniul societătii cedente, după caz, proportional cu activele si pasivele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de divizare, respectiv cu cele mentinute de persoana juridică cedentă.”
2. La articolul 27^1, alineatul (7) se modifică si va avea următorul cuprins:
„(7) Referitor la operatiunile mentionate la alin. (2) lit. a), în situatia în care societatea cedentă înregistrează pierdere fiscală, determinată potrivit prezentului titlu, aceasta se recuperează de către sediul permanent al societătii beneficiare situat în România.”

3. La articolul 27^1 alineatul (10^2), litera d) se modifică si va avea următorul cuprins:
„d) referitor la operatiunile mentionate la alin. (2) lit. b), în situatia în care o societate europeană sau o societate cooperativă europeană înregistrează pierdere fiscală, determinată potrivit prezentului titlu, aceasta se recuperează de către sediul permanent al societătii europene ori al societătii cooperative europene situat în România;”.

4. La articolul 52 alineatul (1), litera b) se modifică si va avea următorul cuprins:
„b) venituri din activităti desfăsurate în baza contractelor/conventiilor civile încheiate potrivit Codului civil, precum si a contractelor de agent. Fac exceptie veniturile din activităti desfăsurate în baza contractelor/conventiilor civile încheiate potrivit Codului civil obtinute de contribuabilii care desfăsoară activităti economice în mod independent sau exercită profesii libere si sunt înregistrati fiscal potrivit legislatiei în materie;”.

5. La articolul 52, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
„(4) Plătitorii de venituri prevăzuti la alin. (1) nu au obligatia calculării, retinerii la sursă si virării impozitului reprezentând plata anticipată din veniturile plătite dacă efectuează plăti către:
a) asocierile fără personalitate juridică, cât si persoanele juridice care conduc contabilitate în partidă simplă si pentru care plata impozitului pe venit se face de către fiecare asociat, pentru venitul său propriu;
b) persoanele fizice, plătile efectuate de plătitorii de venituri de la alin. (1)
reprezentând venituri realizate de persoanele fizice din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul afacerii.”

6. La articolul 128 alineatul (4), litera d) se abrogă.

7. La articolul 128 alineatul (8), literele a) – c) se abrogă.

8. La articolul 128 alineatul (12), litera f) se modifică si va avea următorul cuprins:
„f) prestarea de servicii în beneficiul persoanei impozabile, care implică evaluarea bunurilor mobile corporale sau lucrări asupra bunurilor mobile corporale efectuate în statul membru în care se termină expedierea ori transportul bunului, cu conditia ca bunurile, după prelucrare, să fie reexpediate persoanei impozabile din România de la care fuseseră expediate sau transportate initial;”.

9. La articolul 133 alineatul (5), după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:
„g) locul de închiriere, cu exceptia închirierii pe termen scurt, a unui mijloc de transport unei persoane neimpozabile este locul în care clientul este stabilit, îsi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuită. Prin închiriere se înteleg inclusiv serviciile de leasing de mijloace de transport. Prin exceptie, locul de închiriere a unei ambarcatiuni de agrement unei persoane neimpozabile, cu exceptia închirierii pe termen scurt, este locul unde ambarcatiunea de agrement este pusa efectiv la dispozitia clientului, în cazul în care serviciul respectiv este prestat efectiv de către prestator din locul în care este situat sediul activitătii sale economice sau sediul sau fix. Prin termen scurt se întelege detinerea sau utilizarea continuă a mijlocului de transport pe o perioadă de maximum 30 de zile si, în cazul ambarcatiunilor maritime, pe o perioadă de maximum 90 de zile.”

10. La articolul 133, alineatul (6) se abrogă.

11. La articolul 134, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu următorul cuprins:
„(4^1) În cazul operatiunilor pentru care se aplică sistemul de TVA la încasare prevăzut la art. 134^2 alin. (3), regimul de impozitare aplicabil este regimul în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu exceptia situatiilor în care se emite o factură sau se încasează un avans, înainte de data la care intervine faptul generator. În aceste situatii se aplică regimul de impozitare în vigoare la data emiterii facturii sau la data încasării avansului, după caz.”

12. La articolul 134, alineatele (5) si (6) se modifică si vor avea următorul cuprins:
„(5) În cazul schimbării regimului de impozitare se va proceda la regularizare pentru a se aplica regimul de impozitare în vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii pentru cazurile prevăzute la art. 134^2 alin.
(2) lit. a), numai dacă factura este emisă pentru contravaloarea partială a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, si la art. 134^2 alin. (2) lit. b), dacă a fost încasat un avans pentru valoarea partială a livrării de bunuri sau a prestării
de servicii, mai putin în cazul operatiunilor pentru care se aplică sistemul TVA la încasare pentru care se aplică regulile stabilite la art. 134^2 alin. (7).
Prevederile acestui alineat nu se aplică pentru micile întreprinderi prevăzute la art. 152, care se înregistrează în scopuri de TVA conform art. 153, pentru facturile emise înainte de trecerea la regimul de taxare.
(6) Prin exceptie de la prevederile alin. (4) – (5), în cazul modificărilor de cote se aplică prevederile art. 140 alin. (3) si (4), iar pentru operatiunile prevăzute la art. 160 regimul aplicabil este cel de la data la care intervine exigibilitatea taxei conform art. 134^2 alin. (1) si (2).”

13. La articolul 134^1, după alineatul (10) se introduc două noi alineate, alineatele (11) si (12), cu următorul cuprins:
„(11) Prin exceptie de la prevederile alin. (8), livrarea continua de bunuri, altele decât cele prevăzute la art. 132 alin. (1) lit. e) si f), pe o perioadă care depăseste o lună calendaristică, care sunt expediate sau transportate într-un alt stat membru decât cel în care începe expedierea ori transportul bunurilor si care sunt livrate în regim de scutire de TVA sau care sunt transferate în regim de scutire de TVA într-un alt stat membru de către o persoană impozabilă în scopul desfăsurării activitătii sale economice, în conformitate cu conditiile stabilite la art. 143 alin (2), se consideră ca fiind efectuată în momentul încheierii fiecărei luni calendaristice, atât timp cât livrarea de bunuri nu a încetat.
(12) Prestările de servicii care nu se regăsesc la alin. (7) – (10) se consideră efectuate la data finalizării prestării serviciului respectiv.”

14. Articolul 134^2 se modifică si va avea următorul cuprins:
„Exigibilitatea pentru livrări de bunuri si prestări de servicii Art. 134^2. — (1) Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul
generator.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), exigibilitatea taxei intervine:
a) la data emiterii unei facturi, înainte de data la care intervine faptul generator;
b) la data la care se încasează avansul, pentru plătile în avans efectuate înainte de data la care intervine faptul generator. Avansurile reprezintă plata partială sau integrală a contravalorii bunurilor si serviciilor, efectuată înainte de data livrării ori prestării acestora;
c) la data extragerii numerarului, pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate prin masini automate de vânzare, de jocuri sau alte masini similare.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si alin. (2) lit. a) se aplică sistemul TVA la încasare, respectiv exigibilitatea taxei intervine la data încasării contravalorii integrale sau partiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, astfel:
a) în cazul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153, care au sediul activitătii economice în România conform art.
125^1 alin. (2) lit. a), a căror cifră de afaceri în anul calendaristic precedent nu depăseste plafonul de 2.250.000 lei. Persoana impozabilă care în anul precedent nu a aplicat sistemul TVA la încasare, dar a cărei cifră de afaceri pentru anul respectiv este inferioară plafonului de 2.250.000 lei aplică sistemul TVA la încasare începând cu prima zi a celei de-a doua perioade fiscale din anul următor celui în care nu a depăsit plafonul, cu exceptia situatiei în care persoana impozabilă este înregistrată din oficiu în Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare prevăzut la art. 156^3 alin. (13) si care aplică sistemul de la data înscrisă în decizia de înregistrare în registru.
Cifra de afaceri pentru calculul plafonului de 2.250.000 lei este constituită din valoarea totală a livrărilor de bunuri si a prestărilor de servicii taxabile si/sau scutite cu drept de deducere, precum si a operatiunilor rezultate din activităti economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, conform art. 132 si 133, realizate în cursul unui an calendaristic;
b) în cazul persoanelor impozabile, care au sediul activitătii economice în România conform art. 125^1 alin. (2) lit. a), care se înregistrează în scopuri de TVA conform art. 153 în cursul anului calendaristic curent, începând cu data înregistrării în scopuri de TVA.
(4) Dacă în cursul anului calendaristic curent cifra de afaceri a persoanelor impozabile prevăzute la alin. (3) depăseste plafonul de 2.250.000 lei, sistemul TVA la încasare se aplică până la sfârsitul perioadei fiscale următoare celei în care plafonul a fost depăsit.
(5) În cazul în care persoanele impozabile obligate la aplicarea sistemului TVA la încasare nu au încasat contravaloarea integrală sau partială a livrării de bunuri ori a prestării de servicii în termen de 90 de zile calendaristice de la data emiterii facturii, calculate conform dispozitiilor Codului de procedură civila, exigibilitatea taxei aferente contravalorii neîncasate intervine în cea de-a 90-a zi calendaristică, de la data emiterii facturii. În situatia în care factura nu a fost emisă în termenul prevăzut de lege, exigibilitatea taxei aferente contravalorii neîncasate intervine în cea de-a 90-a zi calendaristică de la termenul-limită prevăzut de lege pentru emiterea facturii, calculată conform dispozitiilor Codului de procedură civilă.
(6) Aplicarea prevederilor sistemului de TVA la încasare este obligatorie pentru persoanele impozabile prevăzute la alin. (3), dar nu se aplică de persoanele impozabile care fac parte dintr-un grup fiscal unic conform prevederilor art. 127 alin. (8). Sistemul TVA la încasare se aplică numai pentru operatiuni pentru care locul livrării, conform prevederilor art. 132, sau locul prestării, conform prevederilor art. 133, se consideră a fi în România.
Persoanele impozabile care au obligatia aplicării sistemului TVA la încasare nu aplică sistemul pentru următoarele operatiuni care intră sub incidenta regulilor generale privind exigibilitatea TVA:
a) în cazul livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii pentru care beneficiarul este persoana obligată la plata taxei conform art. 150 alin. (2) – (6), art. 152^3 alin. (10) sau art. 160;
b) în cazul livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii care sunt scutite de TVA;
c) în cazul operatiunilor supuse regimurilor speciale prevăzute la art. 152^1 – 152^3;
d) în cazul livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii a căror contravaloare este încasată, partial sau total, cu numerar de către persoana impozabilă eligibilă pentru aplicarea sistemului TVA la încasare de la beneficiari persoane juridice, persoane fizice înregistrate în scopuri de TVA, persoane fizice autorizate, liber profesionisti si asocieri fără personalitate juridică;
e) în cazul livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii pentru care beneficiarul este o persoană afiliată furnizorului/prestatorului potrivit art. 7 alin. (1) pct. 21.
(7) În cazul facturilor emise de persoanele impozabile înainte de intrarea sau iesirea în/din sistemul de TVA la încasare se aplică următoarele reguli:
a) în cazul facturilor pentru contravaloarea totală a livrării de bunuri ori a prestării de servicii emise înainte de data intrării în sistemul de TVA la încasare, indiferent dacă acestea sunt sau nu încasate, pentru care faptul generator de taxă intervine după intrarea în sistemul TVA la încasare, nu se aplică prevederile alin. (3) si (5). În cazul facturilor pentru contravaloarea partială a livrării de bunuri sau a prestării de servicii emise înainte de data intrării în sistemul de TVA la încasare, care au fost ori nu încasate, pentru care faptul generator de taxă intervine după data intrării persoanei impozabile în sistem, se vor aplica prevederile alin. (3) si (5) pentru diferentele care vor fi facturate
după data intrării în sistemul de TVA la încasare al persoanei impozabile;
b) în cazul facturilor pentru contravaloarea totală a livrării de bunuri sau a prestării de servicii emise înainte de data iesirii din sistemul de TVA la încasare, indiferent dacă acestea sunt ori nu încasate, pentru care faptul generator de taxă intervine după iesirea din sistemul TVA la încasare, se continuă aplicarea sistemului, respectiv exigibilitatea taxei intervine conform alin. (3) si (5). În cazul facturilor pentru contravaloarea partială a livrării de bunuri sau a prestării de servicii emise înainte de data iesirii din sistemul de TVA la încasare,
pentru care faptul generator de taxă intervine după data iesirii persoanei impozabile din sistemul TVA la încasare, se vor aplica prevederile alin. (3) si (5) numai pentru taxa aferentă contravalorii partiale a livrărilor/prestărilor facturate înainte de iesirea din sistem a persoanei impozabile.
(8) Pentru determinarea taxei aferente încasării contravalorii integrale sau partiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, care devine exigibilă potrivit prevederilor alin. (3), fiecare încasare totală sau partială se consideră că include si taxa aferentă aplicându-se următorul mecanism de calcul pentru determinarea sumei taxei, respectiv 24 x 100/124, în cazul cotei standard, si 9 x 100/109 ori 5 x 100/105, în cazul cotelor reduse. Aceleasi prevederi se aplică corespunzător si pentru situatiile prevăzute la alin. (5).
(9) În cazul evenimentelor mentionate la art. 138, taxa este exigibilă la data la care intervine oricare dintre evenimente, iar regimul de impozitare, cotele aplicabile si cursul de schimb valutar sunt aceleasi ca si ale operatiunii de bază care a generat aceste evenimente.
(10) În situatia livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii pentru se aplică sistemul TVA la încasare, în cazul evenimentelor mentionate la art. 138, regimul de impozitare, cotele aplicabile si cursul de schimb valutar sunt aceleasi ca si ale operatiunii de bază care a generat aceste evenimente, dar pentru stabilirea exigibilitătii taxei se aplică următoarele prevederi:
a) pentru situatia prevăzută la art. 138 lit. a):
1. în cazul în care operatiunea este anulată total înainte de livrare/prestare, exigibilitatea taxei intervine la data anulării operatiunii, pentru contravaloarea pentru care a intervenit exigibilitatea taxei. Pentru contravaloarea pentru care nu a intervenit exigibilitatea taxei se operează anularea taxei neexigibile aferente;
2. în cazul în care operatiunea este anulată partial înainte de livrare/prestare, se operează reducerea taxei neexigibile aferente contravalorii
pentru care nu a intervenit exigibilitatea taxei, iar în situatia în care cuantumul taxei aferente anulării depăseste taxa neexigibilă, pentru diferentă exigibilitatea taxei intervine la data anulării operatiunii;
b) pentru situatia prevăzută la art. 138 lit. b) se aplică corespunzător prevederile lit. a);
c) pentru situatia prevăzută la art. 138 lit. c) se aplică corespunzător prevederile lit. a) pct. 2;
d) pentru situatia prevăzută la art. 138 lit. d) se operează anularea taxei neexigibile aferente;
e) pentru situatia prevăzută la art. 138 lit. e) se aplică corespunzător prevederile lit. a).
(11) În situatia livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii pentru se aplică sistemul TVA la încasare, dacă evenimentele mentionate la art. 138 intervin după cea de-a 90-a zi de la data emiterii facturii sau, după caz, de la data termenului-limită pentru emiterea acesteia, taxa este exigibilă la data la care intervine evenimentul.”

15. Articolul 134^3 se modifică si va avea următorul cuprins:
„Exigibilitatea pentru livrări intracomunitare de bunuri, scutite de taxă

Art. 134^3. — (1) Prin exceptie de la prevederile art. 134^2, în cazul unei livrări intracomunitare de bunuri, scutite de taxă conform art. 143 alin. (2), exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii prevăzute la art. 155 alin. (14) sau, după caz, la emiterea autofacturii prevăzute la art. 155 alin. (8) ori în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator, dacă nu a fost emisă nicio factură/autofactură până la data respectivă.

(2) Prevederile art. 134^2 alin. (2) lit. b) nu se aplică în ceea ce priveste livrările si transferurile de bunuri prevăzute la alin. (1).”

16. Articolul 135 se modifică si va avea următorul cuprins:
„Faptul generator si exigibilitatea pentru achizitii intracomunitare de bunuri

Art. 135. — (1) În cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrări de bunuri similare, în statul membru în care se face achizitia.
(2) În cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii prevăzute în legislatia altui stat membru la articolul echivalent art. 155 alin. (14) sau, după caz, la data emiterii autofacturii
prevăzute la art. 155 alin. (8) ori în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator, dacă nu a fost emisă nicio
factură/autofactură până la data respectivă.”

17. La articolul 139^1, alineatul (2) se modifică si va avea următorul cuprins:
„(2) Dacă elementele folosite pentru stabilirea bazei de impozitare a unei
operatiuni, alta decât importul de bunuri, se exprimă în valută, cursul de
schimb care se aplică este ultimul curs de schimb comunicat de Banca
Natională a României sau ultimul curs de schimb publicat de Banca Centrală
Europeană ori cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectuează
decontările, valabil la data la care intervine exigibilitatea taxei pentru
operatiunea în cauză, iar, în cazul operatiunilor suspuse sistemului TVA la
încasare prevăzut la art. 134^2 alin. (3) – (8), la data la care ar fi intervenit
exigibilitatea taxei pentru operatiunea în cauză dacă nu ar fi fost supusă
sistemului TVA la încasare. În situatia în care se utilizează cursul de schimb
publicat de Banca Centrală Europeană, conversia între monede, altele decât
moneda euro, se realizează prin intermediul cursului de schimb al monedei
euro pentru fiecare dintre monede. În contractele încheiate între părti trebuie
mentionat dacă pentru decontări va fi utilizat cursul de schimb al unei bănci
comerciale, în caz contrar aplicându-se cursul de schimb comunicat de Banca
Natională a României sau cursul de schimb publicat de Banca Centrală
Europeană.”

18. La articolul 140, după alineatul (3) se introduce un nou alineat,
alineatul (3^1), cu următorul cuprins:
„(3^1) În cazul operatiunilor supuse sistemului TVA la încasare, cota
aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu
exceptia situatiilor în care este emisă o factură sau este încasat un avans,
înainte de data livrării/prestării, pentru care se aplică cota în vigoare la data la
care a fost emisă factura ori la data la care a fost încasat avansul.”

19. La articolul 140, alineatul (4) se modifică si va avea următorul
cuprins:
„(4) În cazul schimbării cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplica
cota în vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii, pentru cazurile
prevăzute la art. 134^2 alin. (2), precum si în situatia prevăzută la alin. (3^1).”

20. La articolul 145, după alineatul (1) se introduc doua noi alineate,
alineatele (1^1) si (1^2), cu următorul cuprins:
„(1^1) Dreptul de deducere a TVA aferente achizitiilor efectuate de o
persoană impozabilă de la o persoană impozabilă care aplică sistemul TVA la
încasare conform prevederilor art. 134^2 alin. (3) – (8) este amânat până în
momentul în care taxa aferentă bunurilor si serviciilor care i-au fost
livrate/prestate a fost plătită furnizorului/prestatorului său.
(1^2) Dreptul de deducere a TVA aferente achizitiilor efectuate de o
persoană impozabilă care aplică sistemul TVA la încasare conform prevederilor
art. 134^2 alin. (3) – (8) este amânat până în momentul în care taxa aferentă
bunurilor si serviciilor care i-au fost livrate/prestate a fost plătită
furnizorului/prestatorului sau, chiar dacă o parte din operatiunile realizate de
persoana impozabilă sunt excluse de la aplicarea sistemului TVA la încasare
conform art. 134^2 alin. (6). Aceste prevederi nu se aplică pentru achizitiile
intracomunitare de bunuri, pentru importuri, pentru achizitiile de
bunuri/servicii pentru care se aplică taxare inversă potrivit prevederilor art.
150 alin. (2) – (6), art. 152^3 alin. (10) sau art. 160.”

21. La articolul 146 alineatul (1), literele a) si f) se modifică si vor avea
următorul cuprins:
„a) pentru taxa datorată sau achitată, aferentă bunurilor care i-au fost ori
urmează să îi fie livrate ori serviciilor care i-au fost ori urmează să îi fie prestate
în beneficiul său de către o persoană impozabilă, să detină o factură emisă în
conformitate cu prevederile art. 155, precum si dovada plătii în cazul
achizitiilor efectuate de către persoanele impozabile obligate la aplicarea
sistemului TVA la încasare, respectiv de către persoanele impozabile care
achizitionează bunuri/servicii de la persoane impozabile care au aplicat
sistemul TVA la încasare;
………
f) pentru taxa aferentă unei operatiuni asimilate cu o achizitie
intracomunitară de bunuri, prevăzută la art. 130^1 alin. (2) lit. a), să detină
documentul prevăzut la art. 155 alin. (8), emis în statul membru din care
bunurile au fost transportate ori expediate, sau documentul prevăzut la art.
155^1 alin. (1).”

22. La articolul 147, după alineatul (16) se introduce un nou alineat,
alineatul (17), cu următorul cuprins:
„(17) Prevederile prezentului articol se aplică si de persoanele impozabile
care aplică sistemul TVA la încasare. Pentru determinarea pro-rata sumele de
la numitor si de la numărător se determină în functie de data la care ar fi
intervenit exigibilitatea taxei conform regulilor generale.”

23. La articolul 148 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu
următorul cuprins:
„(2) Nu se ajustează deducerea initială a taxei în cazul:
a) bunurilor distruse sau pierdute ca urmare a unor calamităti naturale ori
a unor cauze de fortă majoră, în conditiile în care aceste situatii sunt
demonstrate sau confirmate în mod corespunzător, precum si bunurilor furate
dovedite legal prin hotărâre judecătorească definitivă;
b) bunurilor de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi
valorificate, precum si activelor corporale fixe casate, altele decât bunurile de
capital, în conditii stabilite prin norme;
c) perisabilitătilor, în limitele prevăzute prin lege, precum si a pierderilor
tehnologice sau, după caz, al altor consumuri proprii, în conditii stabilite prin
norme;
d) situatiilor prevăzute la art. 128 alin. (8).”


24. La articolul 149 alineatul (4), litera d) se modifică si va avea
următorul cuprins:
„d) în situatia în care bunul de capital îsi încetează existenta, cu
următoarele exceptii:
1. bunul de capital a făcut obiectul unei livrări sau unei livrări către sine
pentru care taxa este deductibilă;
2. bunul de capital este pierdut sau distrus ca urmare a unor calamităti
naturale ori a unor cauze de fortă majoră, în conditiile în care aceste situatii
sunt demonstrate sau confirmate în mod corespunzător;
3. bunul de capital este furat, în conditiile în care furtul este dovedit legal
prin hotărâre judecătorească definitivă;
4. situatiile prevăzute la art. 128 alin. (8);”.

25. La articolul 151^2, partea introductivă a alineatului (1) se modifică si
va avea următorul cuprins:
„(1) Beneficiarul este tinut răspunzător individual si în solidar pentru plata
taxei, în situatia în care persoana obligată la plata taxei este furnizorul sau
prestatorul, conform art. 150 alin. (1), dacă factura prevăzută la art. 155 alin.
(19):”.

26. La articolul 151^2, partea introductivă a alineatului (3) se modifică si
va avea următorul cuprins:
„(3) Furnizorul sau prestatorul este tinut răspunzător individual si în solidar
pentru plata taxei, în situatia în care persoana obligată la plata taxei este
beneficiarul, conform art. 150 alin. (2) – (4) si (6), dacă factura prevăzută la art.
155 alin. (19) sau autofactura prevăzută la art. 1551 alin. (1):”.

27. La articolul 151^2, partea introductivă a alineatului (4) se modifică si
va avea următorul cuprins:
„(4) Furnizorul este tinut răspunzător individual si în solidar pentru plata
taxei, în situatia în care persoana obligată la plata taxei pentru o achizitie
intracomunitară de bunuri este beneficiarul, conform art. 151, dacă factura
prevăzută la art. 155 alin. (19) sau autofactura prevăzută la art. 1551 alin. (1):”.

28. La articolul 152, alineatul (3) se modifică si va avea următorul
cuprins:
„(3) Persoana impozabilă care îndeplineste conditiile prevăzute la alin. (1)
pentru aplicarea regimului special de scutire poate opta oricând pentru
aplicarea regimului normal de taxă. În cazul persoanelor impozabile care ar fi
obligate pentru aplicarea sistemului TVA la încasare, în cifra de afaceri
prevăzută la alin. (1) se cuprind operatiunile prevăzute la alin. (2) în functie de
data la care ar interveni exigibilitatea taxei fără aplicarea sistemului TVA la
încasare.”

29. Articolul 155 se modifică si va avea următorul cuprins:
„Facturarea
Art. 155. — (1) În întelesul prezentului titlu sunt considerate facturi documentele sau mesajele pe suport hârtie ori în format electronic, dacă acestea îndeplinesc conditiile stabilite în prezentul articol.
(2) Orice document sau mesaj care modifică si care se referă în mod specific si fără ambiguităti la factura initială are acelasi regim juridic ca si o factură.
(3) În întelesul prezentului titlu, prin factură electronică se întelege o factură care contine informatiile solicitate în prezentul articol si care a fost emisă si primită în format electronic.
(4) Fără să contravină prevederilor alin. (30) – (34) se aplică următoarele reguli de facturare:
a) pentru livrările de bunuri si prestările de servicii pentru care locul livrării,
respectiv prestării se consideră a fi în România, conform prevederilor art. 132
si 133, facturarea face obiectul prevederilor prezentului articol. Pentru livrările
de bunuri si prestările de servicii pentru care locul livrării, respectiv prestării nu
se consideră a fi în România, conform prevederilor art. 132 si 133, facturarea
face obiectul normelor aplicabile în statele membre în care are loc livrarea de
bunuri/prestarea de servicii;
b) prin exceptie de la prevederile lit. a):
1. pentru livrările de bunuri si prestările de servicii efectuate de o persoană
impozabilă stabilită în România în sensul art. 125^1 alin. (2), facturarea face
obiectul prevederilor prezentului articol dacă furnizorul/prestatorul nu este
stabilit în statul membru în care are loc livrarea bunurilor ori prestarea
serviciilor, conform prevederilor art. 132 si 133, si persoana obligată la plata
TVA este persoana căreia i se livrează bunurile sau i se prestează serviciile;
2. pentru livrările de bunuri si prestările de servicii pentru care locul livrării,
respectiv prestării se consideră a fi în România, conform art. 132 si 133,
efectuate de un furnizor/prestator care nu este stabilit în România, dar este
stabilit în Comunitate, conform prevederilor art. 125^1 alin. (2), iar persoana
obligată la plata taxei conform art. 150 este beneficiarul către care s-au
efectuat respectivele livrări/prestări, facturarea face obiectul normelor
aplicabile în statul membru în care este stabilit furnizorul/prestatorul.
În situatia în care beneficiarul este persoana care emite factura în numele
si în contul furnizorului/prestatorului conform prevederilor alin. (17), se aplică
prevederile lit. a);
c) prin exceptie de la prevederile lit. a), pentru livrările de bunuri si
prestările de servicii efectuate de o persoană impozabilă stabilită în România în
sensul art. 125^1 alin. (2), facturarea face obiectul prevederilor prezentului
articol dacă livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor nu are loc în Comunitate
în conformitate cu prevederile art. 132 si 133.
(5) Persoana impozabilă trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar,
în următoarele situatii:
a) pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate;
b) pentru fiecare vânzare la distantă pe care a efectuat-o, în conditiile art.
132 alin. (2) si (3);
c) pentru livrările intracomunitare de bunuri efectuate în conditiile art. 143
alin. (2) lit. a) – c);
d) pentru orice avans încasat în legătură cu una dintre operatiunile
mentionate la lit. a) si b).
(6) Prin exceptie de la alin. (5) lit. a) si d), persoana impozabilă nu are
obligatia emiterii de facturi pentru operatiunile scutite fără drept de deducere
a taxei conform art. 141 alin. (1) si (2).
(7) Persoana înregistrată conform art. 153 trebuie să autofactureze, în
termenul prevăzut la alin. (15), fiecare livrare de bunuri sau prestare de servicii
către sine.
(8) Persoana impozabilă trebuie să emită o autofactură, în termenul
prevăzut la alin. (14), pentru fiecare transfer efectuat în alt stat membru, în
conditiile prevăzute la art. 128 alin. (10), si pentru fiecare operatiune asimilată
unei achizitii intracomunitare de bunuri efectuate în România în conditiile
prevăzute la art. 1301 alin. (2) lit. a).
(9) Prin exceptie de la prevederile alin. (5) lit. a), persoana impozabilă este
scutită de obligatia emiterii facturii pentru următoarele operatiuni, cu exceptia
cazului în care beneficiarul solicită factura:
a) livrările de bunuri prin magazinele de comert cu amănuntul si prestările
de servicii către populatie, pentru care este obligatorie emiterea de bonuri
fiscale, conform Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 28/1999 privind
obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice
fiscale, republicată, cu modificările si completările ulterioare;
b) livrările de bunuri si prestările de servicii, altele decât cele mentionate la
lit. a), furnizate către beneficiari persoane neimpozabile, altele decât
persoanele juridice neimpozabile, pentru care este obligatorie emiterea de
documente legal aprobate, fără nominalizarea cumpărătorului, cum ar fi:
transportul persoanelor pe baza biletelor de călătorie sau abonamentelor,
accesul pe bază de bilet la: spectacole, muzee, cinematografe, evenimente
sportive, târguri, expozitii;
c) livrările de bunuri si prestările de servicii, altele decât cele mentionate la
lit. a) si b), furnizate către beneficiari, persoane neimpozabile, altele decât
persoanele juridice neimpozabile, care prin natura lor nu permit
furnizorului/prestatorului identificarea beneficiarului, cum sunt: livrările de
bunuri efectuate prin automatele comerciale, serviciile de parcări auto a căror
contravaloare se încasează prin automate, servicii de reîncărcare electronică a
cartelelor telefonice preplătite. Prin norme se vor stabili documentele pe care
furnizorii/prestatorii trebuie să le întocmească în vederea determinării corecte
a bazei de impozitare si a taxei colectate pentru astfel de operatiuni.
(10) Persoana impozabilă care nu are obligatia de a emite facturi conform
prezentului articol poate opta pentru emiterea facturii.
(11) Persoana impozabilă care are obligatia de a emite facturi conform
prezentului articol, precum si persoana impozabilă care optează pentru
emiterea facturii potrivit alin. (10) pot emite facturi simplificate în oricare
dintre următoarele situatii:
a) atunci când valoarea facturilor, inclusiv TVA, nu este mai mare de 100
euro. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea în euro a valorii facturii
este cursul prevăzut la art. 139^1;
b) în cazul documentelor sau mesajelor tratate drept factură conform alin.
(2).
(12) În urma consultării Comitetului TVA instituit în temeiul prevederilor
art. 398 din Directiva 112, prin ordin al ministrului finantelor publice se aprobă
ca persoana impozabilă care are obligatia de a emite facturi conform
prezentului articol, precum si persoana impozabilă care optează pentru
emiterea facturii potrivit alin. (10) să înscrie în facturi doar informatiile
prevăzute la alin. (20), în următoarele cazuri, conform procedurii stabilite prin
norme:
a) valoarea facturii, inclusiv TVA, este mai mare de 100 euro, dar mai mică
de 400 euro. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea în euro a valorii
facturii este cursul prevăzut la art. 139^1; sau
b) în cazul în care practica administrativă ori comercială din sectorul de
activitate implicat sau conditiile tehnice de emitere a facturilor face/fac ca
respectarea tuturor obligatiilor mentionate la alin. (19) sau la alin. (22) să fie
extrem de dificilă.
(13) Prevederile alin. (11) si (12) nu se aplică în cazul operatiunilor
prevăzute la alin. (5) lit. b) si c) sau atunci când persoana impozabilă, care este
stabilită în România, efectuează livrarea de bunuri ori prestarea de servicii
pentru care taxa este datorată în alt stat membru, în care această persoană nu
este stabilită, iar persoana obligată la plata TVA este persoana căreia i-au fost
livrate bunurile sau i-au fost prestate serviciile în acest alt stat membru.
(14) Pentru livrările intracomunitare de bunuri efectuate în conditiile art.
143 alin. (2), persoana impozabilă are obligatia de a emite o factură cel târziu
până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia nastere faptul
generator al taxei.
(15) Pentru alte operatiuni decât cele prevăzute la alin. (14), persoana
impozabilă are obligatia de a emite o factură cel târziu până în cea de-a 15-a zi
a lunii următoare celei în care ia nastere faptul generator al taxei, cu exceptia
cazului în care factura a fost deja emisă. De asemenea, persoana impozabilă
trebuie să emită o factură pentru suma avansurilor încasate în legătură cu o
livrare de bunuri/prestare de servicii cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii
următoare celei în care a încasat avansurile, cu exceptia cazului în care factura
a fost deja emisă.
(16) Persoana impozabilă poate întocmi o factură centralizatoare pentru
mai multe livrări separate de bunuri, prestări separate de servicii, către acelasi
client, în următoarele conditii:
a) să se refere la operatiuni pentru care a luat nastere faptul generator de
taxă sau pentru care au fost încasate avansuri într-o perioadă ce nu depăseste
o lună calendaristică;
b) toate documentele emise la data livrării de bunuri, prestării de servicii
sau încasării de avansuri să fie obligatoriu anexate la factura centralizatoare.
(17) Pot fi emise facturi de către beneficiar în numele si în contul
furnizorului/prestatorului în conditiile stabilite prin norme.
(18) Pot fi emise facturi de către un tert în numele si în contul
furnizorului/prestatorului în conditiile stabilite prin norme, cu exceptia situatiei
în care partea tertă este stabilită într-o tară cu care nu exista niciun instrument
juridic referitor la asistenta reciprocă.
(19) Factura cuprinde în mod obligatoriu următoarele informatii:
a) numărul de ordine, în baza uneia sau a mai multor serii, care identifică
factura în mod unic;
b) data emiterii facturii;
c) data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării
unui avans, în măsura în care această dată este anterioară datei emiterii
facturii;
d) denumirea/numele, adresa si codul de înregistrare în scopuri de TVA
sau, după caz, codul de identificare fiscală ale persoanei impozabile care a
livrat bunurile sau a prestat serviciile;
e) denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit în
România si care si-a desemnat un reprezentant fiscal, precum si
denumirea/numele, adresa si codul de înregistrare în scopuri de TVA, conform
art. 153, ale reprezentantului fiscal;
f) denumirea/numele si adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor,
precum si codul de înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare
fiscală al beneficiarului, dacă acesta este o persoană impozabilă ori o persoană
juridică neimpozabilă;
g) denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit în România si care
si-a desemnat un reprezentant fiscal, precum si denumirea/numele, adresa si
codul de înregistrare prevăzut la art. 153 ale reprezentantului fiscal;
h) denumirea si cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate,
precum si particularitătile prevăzute la art. 125^1 alin. (3) în definirea
bunurilor, în cazul livrării intracomunitare de mijloace de transport noi;
i) baza de impozitare a bunurilor si serviciilor ori, după caz, avansurile
facturate, pentru fiecare cotă, scutire sau operatiune netaxabilă, pretul unitar,
exclusiv taxa, precum si rabaturile, remizele, risturnele si alte reduceri de pret,
în cazul în care acestea nu sunt incluse în pretul unitar;
j) indicarea cotei de taxă aplicate si a sumei taxei colectate, exprimate în
lei, în functie de cotele taxei;
k) în cazul în care factura este emisă de beneficiar în numele si în contul
furnizorului, mentiunea «autofactură»;
l) în cazul în care este aplicabilă o scutire de taxă, trimiterea la dispozitiile
aplicabile din prezentul titlu ori din Directiva 112 sau orice altă mentiune din
care să rezulte că livrarea de bunuri ori prestarea de servicii face obiectul unei
scutiri;
m) în cazul în care clientul este persoană obligată la plata TVA, mentiunea
«taxare inversă»;
n) în cazul în care se aplică regimul special pentru agentiile de turism,
mentiunea «regimul marjei – agentii de turism»;
o) dacă se aplică unul dintre regimurile speciale pentru bunuri secondhand,
opere de artă, obiecte de colectie si antichităti, una dintre mentiunile
«regimul marjei – bunuri second-hand», «regimul marjei – opere de artă» sau
«regimul marjei – obiecte de colectie si antichităti», după caz;
p) în cazul în care exigibilitatea TVA intervine la data încasării contravalorii
integrale sau partiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, mentiunea
«TVA la încasare»;
r) o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se
emit mai multe facturi ori documente pentru aceeasi operatiune.
(20) Facturile emise în sistem simplificat în conditiile prevăzute la alin. (11)
si (12) trebuie să contină cel putin următoarele informatii:
a) data emiterii;
b) identificarea persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat
serviciile;
c) identificarea tipului de bunuri sau servicii furnizate;
d) suma taxei colectate sau informatiile necesare pentru calcularea
acesteia;
e) în cazul documentelor sau mesajelor tratate drept factură în
conformitate cu prevederile alin. (2), o referire specifică si clară la factura
initială si la detaliile specifice care se modifică.
(21) În situatia prevăzută la alin. (4) lit. b) pct. 1, furnizorul/prestatorul
stabilit în România poate să omită din factura informatiile prevăzute la alin.
(19) lit. i) si j) si să indice, în schimb, valoarea impozabilă a bunurilor
livrate/serviciilor prestate, referindu-se la cantitatea sau volumul acestora si la
natura lor. În cazul aplicării prevederilor alin. (4) lit. b) pct. 2, factura emisă de
furnizorul/prestatorul care nu este stabilit în România poate să nu contină
informatiile prevăzute la echivalentul din Directiva 112 al alin. (19) lit. i) si j).
(22) Sumele indicate pe factură se pot exprima în orice monedă cu conditia
ca valoarea TVA colectată să fie exprimată în lei. În situatia în care valoarea
taxei colectate este exprimată într-o altă monedă, aceasta va fi convertită în lei
utilizând cursul de schimb prevăzut la art. 139^1.
(23) Utilizarea facturii electronice face obiectul acceptării de către
destinatar.
(24) Autenticitatea originii, integritatea continutului si lizibilitatea unei
facturi, indiferent că este pe suport hârtie sau în format electronic, trebuie
garantate de la momentul emiterii până la sfârsitul perioadei de stocare a
facturii. Fiecare persoană impozabilă stabileste modul de garantare a
autenticitătii originii, a integritătii continutului si a lizibilitătii facturii. Acest
lucru poate fi realizat prin controale de gestiune care stabilesc o pistă fiabilă de
audit între o factură si o livrare de bunuri sau prestare de servicii.
«Autenticitatea originii» înseamnă asigurarea identitătii furnizorului sau a
emitentului facturii. «integritatea continutului» înseamnă ca nu a fost
modificat continutul impus în conformitate cu prezentul articol.
(25) În afară de controalele de gestiune mentionate la alin. (24), alte
exemple de tehnologii care asigură autenticitatea originii si integritătii
continutului facturii electronice sunt:
a) o semnătură electronică avansată în sensul art. 2 alin. (2) din Directiva
1999/93/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 13 decembrie 1999
privind un cadru comunitar pentru semnăturile electronice, bazată pe un
certificat calificat si creată de un dispozitiv securizat de creare a semnăturii în
sensul art. 2 alin. (6) si (10) din Directiva 1999/93/CE;
b) un schimb electronic de date (electronic data interchange – EDi), astfel
cum a fost definit la art. 2 din anexa i la Recomandările Comisiei 1994/820/CE
din 19 octombrie 1994 privind aspectele juridice ale schimbului electronic de
date, în cazul în care acordul privind schimbul prevede utilizarea unor
proceduri prin care se garantează autenticitatea originii si integritatea datelor.
(26) În cazul facturilor emise prin mijloace electronice de
furnizori/prestatori care sunt stabiliti în tări cu care nu există niciun instrument
juridic privind asistenta reciprocă având o sferă de aplicare similară celei
prevăzute de Directiva 2010/24/UE a Consiliului Uniunii Europene din 16
martie 2010 privind asistenta reciprocă în materie de recuperare a creantelor
legate de impozite, taxe si alte măsuri si de Regulamentul (UE) 904/2010 al
Consiliului din 7 octombrie 2010 privind cooperarea administrativă si
combaterea fraudei în domeniul taxei pe valoarea adăugată, pentru livrări de
bunuri sau prestări de servicii care au locul în România, asigurarea
autenticitătii originii si integritătii continutului facturii trebuie realizată exclusiv
prin una din tehnologiile prevăzute la alin. (25).
(27) În situatia în care pachete care contin mai multe facturi emise prin
mijloace electronice sunt transmise sau puse la dispozitia aceluiasi destinatar,
informatiile care sunt comune facturilor individuale pot fi mentionate o singură
dată, cu conditia ca acestea să fie accesibile pentru fiecare factură.
(28) Semnarea si stampilarea facturilor nu constituie elemente obligatorii
pe care trebuie să le contină factura.
(29) Stocarea prin mijloace electronice a facturilor reprezintă stocarea
datelor prin echipamente electronice de procesare, inclusiv compresia digitală,
si de stocare si utilizând mijloace prin cablu, unde radio, sisteme optice sau alte
mijloace electromagnetice.
(30) Persoana impozabilă trebuie să asigure stocarea copiilor facturilor pe
care le-a emis sau care au fost emise de client ori de un tert în numele si în
contul sau, precum si a tuturor facturilor primite.
(31) Persoana impozabilă poate decide locul de stocare a facturilor, cu
conditia ca acestea sau informatiile stocate conform alin. (30) să fie puse la
dispozitia autoritătilor competente fără nicio întârziere ori de câte ori se
solicită acest lucru. Cu toate acestea, locul de stocare a facturilor ales de
persoana impozabilă nu poate fi situat pe teritoriul unei tări cu care nu există
niciun instrument juridic referitor la asistenta reciprocă având o sferă de
aplicare similară celei prevăzute de Directiva 2010/24/UE si de Regulamentul
(UE) 904/2010 sau la dreptul mentionat la alin. (35) de a accesa prin mijloace
electronice, de a descărca si de a utiliza facturile respective.
(32) Prin exceptie de la prevederile alin. (31), persoana impozabilă care are
sediul activitătii economice în România are obligatia de a stoca pe teritoriul
României facturile emise si primite, precum si facturile emise de client sau de
un tert în numele si în contul sau, altele decât cele electronice pentru care
persoana impozabilă garantează accesul on-line organelor fiscale competente
si pentru care persoana impozabilă poate aplică prevederile alin. (31). Aceeasi
obligatie îi revine si persoanei impozabile stabilite în România printr-un sediu
fix cel putin pe perioada existentei pe teritoriul României a sediului fix.
(33) În situatia în care locul de stocare prevăzut la alin. (31) nu se află pe
teritoriul României persoanele impozabile stabilite în România în sensul art.
125^1 alin. (2) trebuie să comunice organelor fiscale competente locul de
stocare a facturilor sau a informatiilor stocate conform alin. (30).
(34) Facturile pot fi stocate pe suport hârtie sau în format electronic,
indiferent de forma originală în care au fost trimise sau puse la dispozitie. În
cazul facturilor stocate prin mijloace electronice, persoanele impozabile vor
stoca prin mijloace electronice si datele ce garantează autenticitatea originii si
integritatea continutului facturilor, în conformitate cu alin. (24) si (25).
(35) În scopuri de control, organele fiscale competente pot solicita
traducerea în limba română, în anumite situatii sau pentru anumite persoane
impozabile, a facturilor emise pentru livrările de bunuri si prestările de servicii
pentru care locul livrării, respectiv prestării se consideră a fi în România,
conform prevederilor art. 132 si 133, precum si a facturilor primite de
persoane impozabile stabilite în România în sensul art. 125^1 alin. (2).
(36) În scopuri de control, în cazul stocării prin mijloace electronice a
facturilor emise sau primite în alt stat, garantând accesul online la date,
persoana impozabilă stabilită în România în sensul art. 125^1 alin. (2) are
obligatia de a permite organelor fiscale competente din România accesarea,
descărcarea si utilizarea respectivelor facturi. De asemenea, persoana
impozabilă nestabilită în România care stochează prin mijloace electronice
facturi emise sau primite pentru livrările de bunuri si/sau prestările de servicii
impozabile în România are obligatia de a permite organelor fiscale din România
accesarea, descărcarea si utilizarea respectivelor facturi, indiferent de statul în
care se afla locul de stocare pentru care a optat.”

30. La articolul 155^1, alineatul (7) se modifică si va avea următorul
cuprins:
„(7) Documentele prevăzute la alin. (4) si (5) nu trebuie emise în situatia în
care persoana impozabilă efectuează livrări de bunuri în regim de consignatie
sau livrează bunuri pentru stocuri puse la dispozitie clientului, din România în
alt stat membru care nu aplică masuri de simplificare, situatie în care trebuie
să autofactureze transferul de bunuri, conform art. 155 alin. (8).”

31. La articolul 156^3 se introduc trei noi alineate, alineatele (11) – (13),
cu următorul cuprins:
„(11) Persoana impozabilă prevăzută la art. 134^2 alin. (3) lit. a), care
trebuie să aplice sistemul TVA la încasare potrivit prevederilor art. 134^2 alin.
(3) – (8), are obligatia să depună la organele fiscale competente, până la data
de 25 ianuarie inclusiv, o notificare din care să rezulte că cifra de afaceri din
anul calendaristic precedent, determinată potrivit prevederilor art. 1342^ alin.
(3), nu depăseste plafonul de 2.250.000 lei. Nu are obligatia să depună
notificarea prevăzută la prima teză persoana impozabilă care a aplicat sistemul
TVA la încasare în anul calendaristic precedent si care este obligată să continue
aplicarea sistemului TVA la încasare ca urmare a faptului că cifra sa de afaceri
nu a depăsit în anul calendaristic precedent plafonul de 2.250.000 lei. În
situatia în care persoana impozabilă prevăzută la art. 134^2 alin. (3) lit. a), care
trebuie să aplice sistemul TVA la încasare, nu depune notificarea prevăzută la
prima teză, aceasta va fi înregistrată din oficiu de organele fiscale competente
în Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare,
prevăzut la alin. (13), începând cu data înscrisă în decizia de înregistrare în
Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA. În perioada cuprinsă
între data la care persoana impozabilă avea obligatia aplicării sistemului TVA la
încasare si data înregistrării din oficiu de către organele fiscale competente în
Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA, dreptul de deducere
a TVA aferente achizitiilor efectuate de persoana impozabilă este amânat până
în momentul în care taxa aferentă bunurilor si serviciilor care i-au fost
livrate/prestate a fost plătită furnizorului/prestatorului sau, în conformitate cu
prevederile art. 145 alin. (12), iar pentru livrările de bunuri/prestările de
servicii efectuate de persoana impozabilă în perioada respectivă se aplică
regulile generale privind exigibilitatea taxei, prevăzute la art. 1342 alin. (1) si
(2).
(12) Persoana impozabilă care aplică sistemul TVA la încasare si care
depăseste în cursul anului calendaristic curent plafonul de 2.250.000 lei are
obligatia să depună la organele fiscale competente, până la data de 25 inclusiv
a lunii următoare perioadei fiscale în care a depăsit plafonul, o notificare din
care să rezulte cifra de afaceri realizată, determinată potrivit prevederilor art.
134^2 alin. (3), în vederea schimbării sistemului aplicat potrivit prevederilor
art. 134^2 alin. (4). În situatia în care persoana impozabilă care depăseste
plafonul nu depune notificarea prevăzută la prima teză, aceasta va fi radiată
din oficiu de organele fiscale competente din Registrul persoanelor impozabile
care aplică sistemul TVA la încasare, prevăzut la alin. (13), începând cu data
înscrisă în decizia de radiere din Registrul persoanelor impozabile care aplică
sistemul TVA la încasare. Pentru livrările de bunuri/prestările de servicii
efectuate de persoana impozabilă în perioada cuprinsă între data la care
persoana impozabilă avea obligatia de a nu mai aplica sistemul TVA la încasare
si data radierii din oficiu de către organele fiscale competente din Registrul
persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare, se aplică regulile
generale privind exigibilitatea taxei, prevăzute la art. 134^2 alin. (1) si (2), iar
dreptul de deducere a TVA aferente achizitiilor efectuate de persoana
impozabilă în perioada respectiva este amânat până în momentul în care taxa
aferentă bunurilor si serviciilor care i-au fost livrate/prestate a fost plătită
furnizorului/prestatorului sau, în conformitate cu prevederile art. 145 alin. (12).
(13) Agentia Natională de Administrare Fiscală organizează Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare conform art.
134^2 alin. (3) – (8). Registrul este public si se afisează pe site-ul Agentiei
Nationale de Administrare Fiscală. Înscrierea si radierea în/din Registrul
persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare se face de către
organul fiscal competent, pe baza notificărilor depuse de persoanele
impozabile potrivit alin. (11) si (12), până la data de 1 a perioadei fiscale
următoare celei în care a fost depusă notificarea, sau din oficiu în conditiile
prevăzute la alin. (11) si (12). Prin exceptie, persoanele impozabile înregistrate
în scopuri de TVA în cursul anului calendaristic, prevăzute la art. 134^2 alin. (3)
lit. b), sunt înregistrate din oficiu de către organele fiscale competente în
Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare, de la
data înregistrării acestora în scopuri de TVA.”

32. La articolul 157, alineatul (4) se modifică si va avea următorul
cuprins:
„(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), până la data de 31 decembrie
2016 inclusiv, nu se face plata efectivă la organele vamale de către persoanele
impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153, care au obtinut
certificat de amânare de la plată, în conditiile stabilite prin ordin al ministrului
finantelor publice. De la data de 1 ianuarie 2017, prin exceptie de la
prevederile alin. (3), nu se face plata efectivă la organele vamale de către
persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153.”

33. La articolul 206^10, după alineatul (3) se introduce un nou alineat,
alineatul (3^1), cu următorul cuprins:
„(3^1) Antrepozitarul autorizat care produce si alte băuturi alcoolice decât
bere nu poate beneficia de acciza specifică redusă prevăzută la alin. (2).”

34. La articolul 206^16 alineatul (2), după litera h) se introduce o nouă literă, litera i), cu următorul cuprins:
„i) produsele cu codurile NC 3811 11 10, 3811 11 90, 3811 19 00 si 3811 90 00.”

35. La articolul 206^21, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu următorul cuprins:
„(3^1) Micii producători de vinuri linistite prevăzuti la alin. (3) lit. b) au obligatia de a se înregistra la autoritatea competentă, potrivit prevederilor din normele metodologice.”

36. La articolul 206^23, după alineatul (1) se introduce un nou alineat,
alineatul (1^1), cu următorul cuprins:
„(1^1) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) lit. a), antrepozitarul
autorizat pentru productia si îmbutelierea produsului bere poate utiliza
instalatiile de îmbuteliere a acestui produs si pentru îmbutelierea băuturilor
răcoritoare si a apei plate, potrivit prevederilor din normele metodologice.”

37. La articolul 221^3 alineatul (2), după litera w) se introduce o nouă
literă, litera x), cu următorul cuprins:
„x) producerea de vinuri linistite, sub limita de 1.000 hl de vinuri linistite pe
an, fără înregistrarea la autoritatea vamală teritorială.”

38. La articolul 296^3 litera f), punctele 4 si 5 se modifică si vor avea
următorul cuprins:
„4. Casa Natională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii si
casele sectoriale de pensii, pentru persoanele prevăzute la lit. d), precum si
pentru persoanele preluate în plata indemnizatiilor pentru incapacitate
temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli
profesionale;
5. entitătile care plătesc venituri din pensii, altele decât Casa Natională de
Pensii Publice, pentru persoanele prevăzute la lit. d);”.

39. Articolul 296^9 se modifică si va avea următorul cuprins:
„Baza de calcul al contributiilor sociale datorate de persoanele prevăzute la
art. 296^3 lit. d) si de cele care primesc indemnizatii pentru incapacitate
temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli
profesionale
Art. 296^9. – (1) Pentru persoanele cu venituri din pensii care depăsesc 740
lei, prevăzute la art. 296^3 lit. d), baza lunară de calcul al contributiei de
asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului national unic de
asigurări sociale de sănătate o reprezintă numai partea de venit care depăseste
nivelul de 740 lei.
(2) Pentru persoanele preluate în plată de către Casa Natională de Pensii
Publice, prin casele teritoriale de pensii si de către casele sectoriale de pensii,
baza lunară de calcul al contributiei de asigurări sociale de sănătate datorate
bugetului Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate o reprezintă
cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a
unui accident de muncă sau a unei boli profesionale.”

40. La articolul 296^19, alineatul (1^9) se modifică si va avea următorul
cuprins:
„(1^9) Persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. a) si b) care îsi desfăsoară
activitatea în România si obtin venituri sub formă de salarii de la angajatori din
state care nu intră sub incidenta regulamentelor Uniunii Europene privind
coordonarea sistemelor de securitate socială sau din state cu care România nu
are încheiate acorduri ori conventii în domeniul securitătii sociale si care
datorează contributiile sociale obligatorii pentru salariatii lor depun declaratia
prevăzută la alin. (1), direct sau printr-un reprezentant fiscal/împuternicit, si
achită contributiile sociale ale angajatorului si cele individuale, numai dacă
există un acord încheiat în acest sens cu angajatorul; aceleasi obligatii le au si
persoanele fizice române care obtin venituri din salarii, ca urmare a activitătii
desfăsurate la misiunile diplomatice si posturile consulare acreditate în
România, în cazul în care misiunile si posturile respective nu optează pentru
îndeplinirea obligatiilor declarative si de plată a contributiilor sociale.”

41. La articolul 296^19, după alineatul (1^9) se introduc trei noi
alineate, alineatele (1^10) – (1^12), cu următorul cuprins:
„(1^10) Persoanele prevăzute la art. 296^3 lit. a) si b), care îsi desfăsoară
activitatea în România si obtin venituri sub formă de salarii de la angajatori
nerezidenti care nu au sediul social sau reprezentantă în România si care
datorează contributiile sociale obligatorii pentru salariatii lor, potrivit
instrumentelor juridice internationale la care România este parte, au obligatia
să depună declaratia prevăzută la alin. (1) si să achite contributiile sociale ale
angajatorului si pe cele individuale numai dacă există un acord încheiat în acest
sens cu angajatorul.
(1^11) Angajatorii prevăzuti la alin. (11^0) au obligatia să transmită
organului fiscal competent informatii cu privire la acordul încheiat cu angajatii.
(1^12) Dacă între angajatorii prevăzuti la alin. (1^10) si persoanele
prevăzute la art. 296^3 lit. a) si b) nu au fost încheiate acorduri, obligatia
privind achitarea contributiilor sociale datorate de angajatori, retinerea si
virarea contributiilor sociale individuale, precum si depunerea declaratiei
prevăzute la alin. (1) revine angajatorilor. Declaratia se poate depune direct
sau printr-un reprezentant fiscal/împuternicit.”

42. La articolul 296^21, alineatul (2) se modifică si va avea următorul
cuprins:
„(2) Persoanele care sunt asigurate în sistemul public de pensii, conform
art. 6 alin. (1) pct. i lit. a) – c), pct. ii, iii si V din Legea nr. 263/2010 privind
sistemul unitar de pensii publice, cu modificările si completările ulterioare,
persoanele asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate în
sistemul public de pensii, precum si cele care au calitatea de pensionari nu
datorează contributia de asigurări sociale pentru veniturile obtinute ca urmare
a încadrării în una sau mai multe dintre situatiile prevăzute la alin. (1).”

43. La articolul 296^22, alineatele (4) si (7) se modifică si vor avea
următorul cuprins:
„(4) Pentru persoanele prevăzute la art. 296^21 alin. (1) lit. f) si h), baza de
calcul al contributiilor sociale este venitul brut stabilit prin contractul încheiat
între părti, diferenta dintre venitul brut si cheltuiala deductibilă prevăzută la
art. 50, venitul din asociere, valoarea comisioanelor sau onorariile stabilite
potrivit legii în cazul expertizelor tehnice judiciare si extrajudiciare.
……
(7) Pentru persoanele prevăzute la art. 52 alin. (1) lit. a) – c), baza lunară de calcul al contributiei de asigurări sociale nu poate fi mai mare decât echivalentul a de 5 ori câstigul salarial mediu brut prevăzut în legea bugetului asigurărilor sociale de stat.”

44. La articolul 296^24, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alineatele (5^1) si (5^2), cu următorul cuprins:
„(5^1) Plătitorii de venit calculează, retin si virează contributiile sociale numai pentru persoanele fizice care realizează venituri de natura celor prevăzute la art. 296^21 alin. (1) lit. f) si h), altele decât cele care desfăsoară activităti economice în mod independent sau exercită profesii libere si sunt înregistrate fiscal potrivit legislatiei în materie.
(5^2) Prin exceptie de la prevederile alin. (5^1), plătitorii de venit calculează, retin si virează contributiile sociale pentru persoanele fizice care realizează venituri în baza contractelor de agent.”

45. La articolul 296^24, alineatele (7) si (8) se modifică si vor avea
următorul cuprins:
„(7) Pentru contribuabilii prevăzuti la art. 52 alin. (1) lit. a) – c), obligatiile
reprezentând contributia individuală de asigurări sociale se calculează prin
aplicarea cotei de contributie asupra veniturilor prevăzute la art. 296^22, se
retin si se virează de către plătitorul de venit, acestea fiind obligatii finale.
(8) Pentru contribuabilii care realizează venituri de natura celor prevăzute
la art. 296^21 alin. (1) lit. f) si h), obligatiile reprezentând contributia de
asigurări sociale de sănătate se calculează prin aplicarea cotei de contributie
asupra veniturilor prevăzute la art. 296^22, se retin si se virează de către
plătitorul de venit, iar încadrarea în plafoanele prevăzute la art. 296^22 alin.
(5) si (6) se face de către organul fiscal, anual, după depunerea declaratiilor
informative de către plătitorii de venit.”

Art. ii. –

(1) În anul 2013, persoana impozabilă care are sediul activitătii
economice în România conform art. 125^1 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, a cărei cifră de afaceri în perioada 1 octombrie 2011 – 30 septembrie 2012 inclusiv, determinată în functie de elementele prevăzute la art. 134^2 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 571/2003, cu modificările si completările ulterioare, nu depăseste plafonul de 2.250.000 lei aplică sistemul TVA la încasare prevăzut la art. 134^2 alin. (3) din Legea nr. 571/2003, cu modificările si completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2013.
(2) În scopul aplicării prevederilor alin. (1), persoana impozabilă care aplică sistemul TVA la încasare începând cu data de 1 ianuarie 2013 are
obligatia să depună la organele fiscale competente, până la data de 25 octombrie 2012 inclusiv, o notificare din care să rezulte ca cifra de afaceri realizată în perioada 1 octombrie 2011 – 30 septembrie 2012 inclusiv nu depăseste plafonul de 2.250.000 lei. Dispozitiile art. 134^2 alin. (3) lit. b), alin.

(4) – (8), alin. (10) si (11), precum si ale art. 156^3 alin. (12) din Legea nr. 571/2003, cu modificările si completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător si de către aceste persoane impozabile. În situatia în care persoana impozabilă nu depune notificarea prevăzută la prima teza, aceasta va fi înregistrată din oficiu de organele fiscale competente în Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare, prevăzut la art. 156^3 alin. (13) din Legea nr. 571/2003, cu modificările si completările ulterioare, până la data de 1 ianuarie 2013, urmând a aplica sistemul TVA la încasare începând cu data de 1 ianuarie 2013.

(3) Înscrierea în Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare, prevăzut la art. 156^3 alin. (13) din Legea nr. 571/2003, cu modificările si completările ulterioare, a persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare începând cu data de 1 ianuarie 2013 se face de către organele fiscale competente până la data de 1 ianuarie 2013 pe baza notificărilor prevăzute la alin. (2).

Art. iii. —

Prevederile art. i se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2013, cu următoarele exceptii:
a) prevederile pct. 1 – 3 se aplică începând cu data de 1 octombrie 2012;
b) prevederile pct. 4, 5, 36, 38 – 45 se aplică începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonante.

Art. iV. —

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu
modificările si completările ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta ordonantă, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea i, după aprobarea prin lege a prezentei ordonante, dându-se textelor o nouă numerotare.

Costin Pietraru Costin Pietraru (1388 Posts)

Specialist Online - cinesunt


Share and Enjoy !

0Shares
0 0
Pentru comentarii Click aici

Adauga un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

Legislatie
Costin Pietraru
@pcostin

Specialist Online - cinesunt

More in Legislatie

Vrei sa fii primul care citeste articolele noastre? Simplu, aboneaza-te la newsletter-ul nostru! Adauga adresa ta de email aici:

Nota: Continutul site-ului faracontabilitate.ro poate fi utilizat exclusiv in scopuri personale. Reproducerea integrala sau partiala a textelor din site-ului www.faracontabilitate.ro este posibila numai cu acordul prealabil scris al faracontabilitate.ro. Echipa redactionala a site-ului incearca sa furnizeze VIZITATORILOR informatii cat mai corecte, din surse autorizate. Cu toate acestea, site-ul faracontabilitate.ro nu poate garanta corectitudinea tuturor informatiilor publicate. In cazul informatiei cu caracter juridic, VIZITATORILOR le este recomandat sa verifice corectitudinea informatiei si din alte surse. Informatia este prezentata gratuit si fara garantii, de aceea site-ul faracontabilitate.ro nu este raspunzator de eventualele daune survenite in urma utilizarii informatiilor si serviciilor furnizate de acest site. Siteul www.faracontabilitate.ro nu poate fi facut raspunzator pentru erorile aparute in unul din materialele prezentate si nici pentru modul in care un VIZITATOR al site-ului utilizeaza in orice fel informatia prezentata in acest site. |   © 2011-2015 Fara Contabilitate
  Termeni si conditii    |    Protectia datelor cu caracter personal    |    Contact